Dr. primar Adriana Şerbănică, specialist în gastroenterologie pediatrică, de la spitalul de copii “Grigore Alexandrescu”, a explicat care este legătura dintre intoleranţele alimentare, deteriorarea microbiotei şi bolile gastrointestinale.
În ultimii ani, microbiota intestinală – totalitatea bacteriilor din intestinul uman – a devenit subiectul unor vaste cercetări, astfel că informaţiile despre diferitele specii de bacterii intestinale şi felul în care ele funcţionează sunt tot mai multe, iar pe baza lor oamenii de ştiinţă au ajuns la câteva concluzii interesante.
Intestinul adăpostește peste 100 de trilioane de celule microbiene, peste 1.000 de specii bacteriene şi de 100 de ori mai multe gene decât genomul uman. Pentru că s-a ajuns la concluzia că microbiota influenţează direct fiziologia, metabolismul, nutriția și funcția imunologică umană, intestinul a fost supranumit “organul metabolic ascuns”.
Distrugerea microbiotei intestinale -disbioza- poate fi una dintre cauzele declanşatoare sau agravante în afecțiuni patologice cum sunt bolile inflamatorii cronice, bolile inflamatorii intestinale, obezitate și diabet.
Nou-născuții se nasc cu tractul intestinal steril sau aproape steril pentru că nu conţine decât un nivel foarte scăzut de bacterii. El se colonizează însă rapid după naștere şi structura microbiotei este influenţată direct de factori precum tipul naşterii, alimentație, folosirea antibioticelor, folosirea prebioticelor sau a probioticelor.
Colonizarea timpurie include Enterobacterii și Enterococi, urmată apoi de popularea cu microorganisme anaerobe precum Bifidobacterii, Clostridium, Bacteroides spp., Streptococi anaerobi. Aceste populații continuă să se dezvolte și se crede că la vârsta de 2 ani microbiota copilului este asemănătoare cu acea a intestinului adult.
Sindromul intestinului iritabil (SII)
Afecțiunile intestinale funcționale precum sindromul intestinului iritabil sunt definite exclusiv pe baza criteriilor de diagnostic bazate pe simptome. SII este caracterizat de dureri și disconfort abdominal. Deși etiologia este multifactorială, informații recente în legătură cu fiziopatologia microbiotei intestinale au evidențiat că variații ale microbiotei intestinale pot avea un rol în inflamația intestinală asociată cu acest sindrom.
Disbioza intestinală este implicată în patogeneza SII prin facilitarea adeziunii patogenilor la peretele intestinal. Studii clinice au evidențiat la pacienții pediatrici cu SII o alterare a populației de Firmicutes și Proteobacteriae și un număr mare de Dorea, Ruminococcus și Haemophilus parainfluenzae, de asemenea și un număr redus de Bacteroides.
Bolile inflamatorii intestinale, cum sunt colita ulcerativă sau boala Crohn, sunt caracterizate de o inflamație cronică recurentă a tractului gastro-intestinal. Ele sunt descrise la modul general ca boli inflamatorii intestinale, deși în realitate sunt boli diferite, care au simptome și modele de inflamație diferite.
Boala Crohn este o inflamație cronică segmentală a tractului gastro-intestinal şi este rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici ai pacientului și populația microbiană intestinală. Colita ulcerativă este în general caracterizată de inflamație și ulcerație liniară a colonului. Se crede că debutul nu este determinat de un singur agent cauzal, ci de o disbioză generală microbiană intestinală.
Sindromul intestinului permeabil şi intoleranţele alimentare
Dincolo de alergiile alimentare imediate, care apar la numai câteva minute după ingerarea unui aliment, există şi alergiile alimentare întârziate (alergii de tip III) care pe termen lung îşi pun amprenta asupra stării de sănătăte.
Intoleranţele alimentare de tip III (IGG mediat) sunt determinate sau agravate de sindromul intestinului permeabil şi pot fi depistate cu ajutorul unor teste de dozare a anticorpilor IGG. Depistarea şi eliminarea temporară a alimentelor pe care corpul unei persoane nu le procesează corespunzător reprezintă unul dintre cele mai moderne concepte medicale în tratarea bolilor gastrointestinale.