Sindromul de intestin iritabil este un diagnostic pe care îl primesc, de obicei, pacienții care acuză tulburări de tranzint intestinal, scaune diareice sau constipație, dureri abdominale, crampe sau balonare, simptome care se repetă cu o anumită frecvență pe o perioadă mai mare de timp.

Dr. Adrian Alecu, asistent universitar UMF Târgu Mureș, medic primar Medicină Internă, atrage însă atenția că, de multe ori, diagnosticul de intestin iritabil se pune greșit acolo unde, de fapt, este vorba de intoleranțe alimentare și sindrom de intestin permeabil.        

„Sindromul de intestin iritabil nu are legătură cu intoleranța alimentară, ci cu o sensibilitate vegetativă exagerată a pacientului respectiv, care pe fond de stres, de oboseală, emoții, poate să aibă somatizări la nivel digestiv. Adică anumite emoții să se transforme în simptome fizice. Adevăratul sindrom de intestin iritabil este cel psihosomatic. Pe fond de emoții, oboseală, frustrare, pacientul are 5 scaune diareice pe zi.  Ce se produce (simptome -n.r) prin alimente nu e sindrom de intestin iritabil, e intoleranță alimentară”, susține medicul într-un interviu pentru 360medical.ro.

Sindrom de intestin iritabil sau intoleranțe alimentare?  

Intoleranțele alimentare sau alergiile alimentare întârziate, așa cum mai sunt numite, apar pe fondul un intestin permeabil. Dr. Alecu a explicat că permeabilizarea intestinului – lărgirea spațiilor dintre celulele mucoasei intestinale – poate apărea ca urmare a unei inflamații produse de infecții sau enterocolite, a unei diete zilnice bogate în condimente iritante, alcool sau băuturi carbogazoase, sau pe fondul unui dezechilibrul al florei intestinale (creșterea în exces a anumitor clase de bacterii și lipsa altora).

„Sindromul de intestin iritabil poate fi provocat, în unele cazuri, de sindromul de intestin permeabil, și apare constipația, diareea, și e diagnosticat sindrom de intestin iritabil pentru că nu știm sau unii medici nu știu cum altfel să ăl diagnosticheze. De fapt, nu este sindrom de intestin iritabil, ci intestin permeabil cu intoleranță alimentară”, spune Dr. Alecu.  

Cum apar intoleranțele alimentare?

Intoleranțele alimentare se dezvoltă ca urmare a pătrunderii în fluxul sagvin a unor particule pe mâncare, prin spațiile create între celulele mucoasei intestinale. Odată ajunse în sânge, este activat sistemul imunitar care produce anticorpi IgG și care se atașează de aceste particule, formând așa-numite complexe imune circulante. Aceste complexe se deplasează și se depun, de obicei, în zonele deja sensibilizate ale organismului, provocând sau agravând inflamația.

Cum pot fi identificate intoleranțele alimentare?

Spre deosebire de alergiile imediate, alergiile alimentare întârziate sau intoleranțele alimentare nu se pot “citi” pe piele. Pentru că nu se manifestă imediat, simptomele putând să apară și la 3 zile după consumul unui aliment, și nici sunt zgomotoase. Alergiile alimentare întârziate declanșează sau agravează inflamația cronică, și nu numai la nivelul intestinului.

Alte simptome sau afecțiuni corelate cu alergiile alimentare întârziate sunt bolile autoimune, obezitatea, diabetul, migrenele, depresia. Pentru că toate aceste manifestări au în comun inflamația cronică, care poate fi declanșată sau agravată de alergiile alimentare întârziate.

De aceea, o dietă din care sunt excluse alimentele care provoacă inflamație în organism poate ameliora sau chiar duce la dispația simptomelor.

Aceste alimente pot fi identificate pe baza unui test de sânge pentru măsurarea nivelului de anticorpi IgG, și excluse temporar din dietă. Perioada de excludere este cuprinsă între 5 și 8 săptămâni, timp în care se consumă doar alimentele la care nivelul anticorpilor este în limita normală, urmând ca apoi să fie reintroduse treptat urmărindu-se reacția la fiecare dintre ele.

Mai multe despre intoleranțele alimentare și conceptul IMUPRO, de identificare a alimentelor trigger și adaptare a dietei zilnice, puteți citi AICI.