Persoanele care se confruntă cu sindrom de intestin iritabil sau boala Crohn urmează, în mod normal, o dietă menită să reducă intensitatea simptomelor. Dar este vorba de o dietă generală din care sunt excluse anumite grupe de alimente. Dacă luăm în considerare faptul că ambele tipuri de afecțiuni gastointestinale se caracterizează și printr-o componentă inflamatorie, atunci o dietă din care să fie eliminate alimentele care provoacă inflamație prin generarea de anticorpi IgG, ar putea reprezenta o soluție personalizată pentru pacienții diagnosticați cu sindrom de colon iritabil sau boli gastrointestinale inflamatorii, cum este și boala Crohn.

În ultimii ani, oameni de știință din diverse colțuri ale lumii au verificat această ipoteză în cadrul unor studii, iar concluziile la care au ajuns arată că, într-adevăr, o dietă din care sunt excluse alimentele la care s-au întregistrat valori mari ale anticorpilor IgG, reduce semnificativ simptomele atât în cazul pacienților cu sindrom de intestin iritabil, cât și în cazul celor diagnosticați cu boala Crohn, și contribuie la creșterea calității vieții acestora.

Pentru configurarea unei diete personalizate, din care să fie excluse alimentele care provoacă inflamație, este necesar un test de dozare a anticorpilor IgG. Rezultatele unui astfel de test indică cu exactitate alimentele care trebuie excluse temporar (5-8 săptămâni) din alimentație, precum și alimentele care pot fi consumate respectându-se principiul rotației la 3-4 zile. Trebuie menționat faptul că rezultatele testului la un pacient cu sindrom de intestin iritabil sau boală Crohn nu pot fi utilizate pentru dieta tuturor pacienților care se confruntă cu aceleași probleme de sănătate. Rezultatele sunt individuale, la fel și dieta. Fiecare persoană reacționează diferit și astfel, se poate constata că în cazul unor pacienți ar trebui eliminat glutenul, în cazul altora lactatele sau anumite fructe ori legume ori diverse nuci și condimente.   

Impactul dietei personalizate la pacienții cu sindrom de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni gastointestinale, la nivel mondial fiind afectată  între 5 și 15% din populație. Simptomele includ dureri abdominale, balonare, diaree și/sau constipație. Tratamentul este de obicei simptomatic și include spasmolitice, psihoterapice, probiotice, fibre vegetale naturale sau de sinteză, antidiareice, antibiotice, laxative.

Pe lângă tratamentul medicamentos, persoanele care se confruntă cu sindrom de intestin iritabil urmează, de obicei și o dietă generală din care sunt excluse așa-numitele alimente FODMAP, adică fructe (mere, caise, cireșe, mango, piersici, pere, pepene, prune) și legume (conopidă, varză, broccoli, ceapă, usturoi, mazăre), semințe și nuci, cereale cu gluten, produse lactate și altele.

Sunt însă situații în care nici medicamentele și nici o dietă generală nu ajută la ameliorarea sau dispariția simptomelor. Și atunci, pentru că sindromul de intestin iritabil se caracterizează prin inflamație, chiar dacă mai redusă decât în cazul bolii Crohn, o dietă din care sunt excluse alimentele care provoacă inflamație prin producția de anticorpi IgG s-ar putea dovedi eficientă.

Un studiu realizat în 2006, în Statele Unite, pe 20 de pacienți diagnosticați cu sindrom de intestin iritabil, a arătat că o dietă din care sunt excluse alimentele împotriva cărora sistemul imunitar produce anticorpi IgG, inducând astfel inflamație, a redus semnificativ frecvența scaunelor (de la 4.2 la 3.4) și severitatea durerilor abdominale (de la 3.6 la 2.7 pe o scară a intensității de la 1 la 5). De asemenea, participanții la studiu au raportat o îmbunătărire a calității vieții pe perioada în care nu au mai consumat alimentele trigger pentru inflamație.

O altă cercetare, realizată în 2012 de oameni de știință din Turcia, a vizat impactul unei diete persoanlizate pe baza analizelor unui test de dozare a anticorpilor IgG  asupra pacienților care se confruntau concomitent cu migrenă și sindrom de intestin iritabil. La studiu au participat 21 de pacienți (87% femei), iar testul a indicat valori crescute ale anticorpilor IgG, în medie, la 23 de alimente, la cei mai mulți dintre ei la semințe, nuci și cereale cu gluten. Dincolo de reducerea frecvenței și intensității migrenelor, concluziile studiului au arătat că în ceea ce privește simptomele sindromului de intestin iritabil, balonările și durerile abdominale s-au redus semnificativ (de la 3.2 la 1.8), iar calitatea vieții celor care au participat la studiu s-a îmbunătățit. În ceea ce privește frecvența scaunelor, nu s-a observat nicio ameliorare.

Boala Cronh și dieta personalizată    

Se estimează că peste 10.000 de pacienți din România suferă de boli inflamatorii intestinale, categorie din care face parte și boala Crohn, cei mai mulți dintre aceștia având vârste cuprinse între 20-30 de ani și care nu au fost diagnosticați încă.

Simptomele în cazul bolii Crohn sunt aceleași ca la sindromul de colon iritabil – diaree, constipație, balonare, dureri abdominale -, numai că mult mai severe.

Persoanele care suferă de boli gastrointestinale inflamatorii sunt sfătuite să evite alimentele care fermentează și pe cele bogate în fibre.

Pentru că așa cum arată și categoria în care este inclusă, boala Crohn este o afecțiune inflamatorie, o dietă din care să fie excluse alimentele care provoacă inflamație prin producția de anticorpi IgG, ar putea reprezenta o soluție pentru ameliorarea simptomelor. Mai ales că în unele cazuri simptomele sunt așa de severe încât împiedică un stil de viață normal, pacienții fiind nevoiți să stea aproape tot timpul în casă.

Un studiu realizat în Germania, în 2010, pe 40 de pacienți diagnosticați cu boală Crohn, a arătat că urmarea unei diete din care au fost excluse alimentele care s-au înregistrat valori mari ale anticorpilor IgG a contribuit semnificativ la reducerea intensității simptomelor. Astfel, în cazul a 48% dintre participanții la studiu s-a constatat o reducere a scaunelor zilnice. Rezultate bune s-au înregistrat și în ceea ce privește reducerea durerilor abdominale și a îmbunătățirii stării de bine.     

Un alt studiu derulat în 2012 de o echipă de oameni de știință din Turcia a vizat măsurarea impactului unei diete în care să fie incluse tocmai alimentele la care s-au înregistrat valori mari ale anticorpilor IgG, asupra pacienților diagnosticați cu boală Crohn.

La studiu au participat 8 pacienți cu boală Crohn în remisie. Concluzia cercetătorilor a fost că alimentele față de care sistemul imunitar produce anticorpi IgG pot declanșa simptomele bolii Crohn și stimula inflamația.

Dieta personalizatată și bolile gastrointestinale

Concluziile studiilor realizate pentru a măsura impactul unei diete din care sunt eliminate alimentele la care organismul a dezvoltat o sensibilitate, obiectivată prin valorile mari ale anticorpilor IgG, sunt promițătoare, dar este nevoie în continuare de cercetări care să evidențieze contribuția acesteia la pacienții cu afecțiuni gastrointestinale.

Cu toate acestea, pentru pacienții care nu răspund la tratamentul clasic prescris în cazul sindromului de colon iritabil sau boală Crohn, ar trebui luată în calcul și adoptarea unei diete personalizate din care sunt eliminate alimentele în cazul căruia un test de sânge arată valori mari ale anticorpilor IgG.  

Top