Medicii îi spun alergie de tip III, alergie întârziată sau alergie mediată prin anticorpi IgG. Într-un limbaj comun și mai puțin specializat, îi spunem sensiblitate sau intoleranță alimentară, pentru că, într-adevăr, în sens larg, orice tip de reacție la alimente, indiferent de mecanismele prin care se produce și care justifică denumiri mai riguroase, este o intolerență. Adică, mai simplu spus, sunt alimente care ne fac rău. Iar identificarea acestora este esențială în tratamentul sau prevenirea unor boli grave.

Răul pe care ni-l pot provoca alergiile alimentare întârziate nu se manifestă imediat și nici violent. Reacția poate apărea după 3-4 ore sau chiar 3 zile. În aceste condiții este greu de identificat alimentul “vinovat”, așa cum se întâmplă în cazul unei alergii imediate, despre am auzit cu toții. Alergiile alimentare întârziate pot reprezenta cauza declanșării sau agravării unor simptome deranjante (balonare, flatulență, alternanța constipație-diaree, dureri de cap, migrene, oboseală, iritații ale pielii) sau chiar unor boli cronice (sindromul de colon iritabil, boala Crohn, obezitate, diabet de tip II) ori boli autoimune. Și asta pentru că toate aceste probleme de sănătate au un element comun: inflamația.

Inflamația se poate agrava și croniciza prin consumul frecvent de alimente care nu sunt tolerate de organism și împotriva cărora sistemul imunitar a declanșat un atac.                

Cum se produc alergiile alimentare întârziate

Alimentele nu reprezintă nicidecum o amenințare pentru organism. Dimpotrivă, ele reprezintă sursa de energie și nutrienți care îi permit să funcționeze. Există însă o condiție. Nutrienții și micronutrienții din alimente trebuie să ajungă în organism într-o manieră corectă. Adică printr-o barieră intestinală intactă, care este condiția esențială pentru toleranță.

Atunci când peretele intestinal își modifică structura din cauza unor factori precum infecţiile, abuzul de alcool, dezechilibrul florei intestinale, colonizarea cu Candida sau paraziți, diete neadecvate, digestie incompletă sau stres, în sânge ajung macronutrienți sau resturi de proteine care alertează sistemul imunitar. Iar ulterior asta duce la dezvoltarea de alergii alimentare întârziate.

Așadar, cauza dezvoltării alergiilor alimentare întârziate este sindromul de intestin permeabil, care se caracterizează prin slăbirea legăturilor dintre celulele (enterocite) care alcătuiesc baza peretelui intestinal, permițând astfel pătrunderea în fluxul sangvin a unor “corpuri străine” împotriva cărora sistemul imunitar produce anticorpi IgG.

Anticorpii IgG se leagă de “corpul străin” (antigen) și formează un complex imun circulant, care se poate depune oriunde în organism. Prin fixarea la antigen, anticorpii IgG își schimbă forma, iar complexele imune devin vizibile pentru celulele fagocitare, care au rolul de a le distruge. Anihilarea complexelor imune de către celulele fagocite se realizează prin eliberarea de citokine care produc o reacție inflamatorie.      

Inflamația este o reacție de protecție care are rolul de a lupta împotriva infecțiilor și, în caz de leziuni tisulare, de a elimină cauza inițială, precum și celulele și țesuturile distruse care rezultă în urma acestui proces, dar și de inițiere a procesului de reparare. Cu o condiție însă: să fie un proces care are loc ocazional și pe o perioadă limitată de timp. Altfel, dacă inflamația devine cronică pentru că factorul care o generează sunt alimentele consumate în mod regulat, atunci efectul protector al inflamației se transformă într-o amenințare la adresa sănătății.  

Care sunt simptomele alergiilor alimentare întârziate

Persoanele care au dezvoltat alergii alimentare întârziate nu fac legătura între diverse simptome și alimentele pe care le consumă. Tocmai pentru că reacția nu este imediată, iar efectele se instalează în timp.

În situația cel mai des întâlnită în care complexul imun este distrus în circulație, pacienții nu prezintă simptome specifice. Se pot simți obosiți și se pot confrunta cu retenția de apă, care se reflectă într-o inexplicabilă variație a greutății corporale. Pe termen lung însă, din cauza generări continue de TNF-α, o o citokină proinflamatorie, pot apărea tulburări cardiovasculare, hormonale și metabolice.

Sunt însă și situații în care complexul imun se fixează pe un țesut. În această situație, în procesul de distrugere intermediat de fagocite prin producția de citokine, este parțial distrus și țesutul “gazdă”, lucru care duce la afectarea sa și la simptome specifice.

Ori de câte ori este consumat un aliment împotriva căruia sunt prezenți anticorpii IgG, se formează un complex imun care se depune, de obicei, în zone deja sensibilizate ale corpului. Poate fi vorba de zone în care există mici leziuni și sunt deja inflamate, cum sunt de exemplu articulațiile, sau organe afectate de infecții (intestinul), ori zone afectate de toxine din mediu (glanda tiroidă).      

Simptomele nu apar imediat. Poate dura și câteva luni până ca un simptom să devină vizibil. De cele mai multe ori se instalează treptat, iar cu timpul se intensifică. Și pentru că, de obicei, nu se face nicio asociere cu o reacție adversă alimentară, alimentele nu sunt evitate, iar simptomele pot deveni cronice.

Printre simptomele specifice ale alergiilor alimentare întârziate se numără sindromul colonului iritabil, balonarea, durerile de cap și migrenele, oboseala, starea de spirit proastă, creșterea în greutate, anxietatea și iritații ale pielii. Țineți însă cont de faptul că aceste simptome pot fi cauzate de foarte multe alte boli, motiv pentru care nu ar trebui să presupuneţi automat că de vină sunt alegerile alimentare întârziate. Dacă aveți vreo suspiciune legată de dezvoltarea unor alergii alimentare întârziate, este indicat să confirmați acest lucru printr-o analiză de sânge de dozare a anticorpilor IgG. Și, mai mult decât atât, este recomandat ca dieta de excludere a alimentelor trigger să se facă sunt supravegherea unui medic. Și asta pentru că dieta este doar o componentă a abordării terapeutice, care trebuie să includă și refacerea echilibrului florei intestinale și repararea intestinului permeabil.  

Cum se diagnostichează alergiile alimentare întârziate

În prezent, nu se poate stabili ce aliment provoacă un anumit simptom. Reacțiile sunt diferite și depind de predispoziția genetică, răspunsul sistemul imunitar și capacitatea de regenerare a organelor.

Asta înseamnă că același aliment poate provoca reacții diferite la pacienți diferiți. Tocmai de aceea, nu este oportun ca unei persoane să i se recomande evitarea unor alimente care în cazul unui pacient, cu aceleași simptome, a avut succes. Excluderea alimentelor trebuie făcută numai pe baza unui test de sânge care relevă valorile anticorpilor IgG.    

Ce sunt anticorpii IgG

Anticorpii IgG sunt de 4 tipuri și doar trei dintre aceste tipuri sunt responsabili de declanșarea alergiilor alimentare întârziate. Este vorba de tipurile IgG1, IgG2 și IgG3.

Și asta pentru că doar aceste tipuri de anticorpi IgG au capacitatea de a se lega de alergen și de a activa sistemul complement, cu rol auxiliar în cadrul răspunsului imun. Abia după ce aceste 3 tipuri de anticorpi, în special IgG1 și IgG3,  aderă la antigen, sunt activate celulele fagocite care distrug complexul imun prin declanșarea unui proces inflamatoriu.

În schimb, anticorpii IgG4 nu au capacitatea de a adera la corpul străin pentru a forma complexul imun și nici proprietatea de a activa sistemul complement. Mai simplu spus, nu pot activa fagocitele care distrug complexele imune circulante. Așadar, măsurarea IgG 4 nu este relevantă pentru diagnosticarea unei alergii alimentare întârziate.

Pentru diagnosticarea unei alergii alimentare întârziate se măsoară IgG total, iar în cazul în care valorile sunt mari, rezultatele sunt relevante. Din cel puțin două motive.

În primul rând pentru că valorile crescute ale anticorpilor IgG indică o reacție pro-inflamatorie. Dacă nu ar fi așa, atunci toți europenii ar avea anticorpi la cel mai des consumate alimente: gluten, drojdie, ouă, grâu, lapte. Iar lucrurile nu stau așa. Sunt pacienții care au anticorpi la 20 dintre alimentele testate, alții la 5, iar unii la niciunul. Dacă IgG ar arăta toleranţa alimentară, așa cum susțin unii specialiști, a nu avea anticorpi la nici un aliment ar presupune faptul că pacienţii nu l-au mâncat niciodată, ceea ce este evident imposibil.

În al doilea rând, pentru că IgG4 reprezintă doar 10% din nivelul total de IgG din sânge și nu este inclus în testarea IgG total decât în cazuri foarte rare. De exemplu, atunci când se suspectează o intoleranță la histamină și măsurarea IgG4 este relevantă alături de un test care măsoară nivelul diaminoxidazei, enzima responsabilă de metabolizarea histaminei.

Prin urmare, în cazul măsurării IgG total sunt analizați, în principal, anticorpii IgG1, IgG2 și IgG3.

Ce este IgG4

IgG4 este, de fapt, tipul de anticorpi ce blochează anticorpii de tip IgE, care se formează în cazul unei alergii alimentare imediate. Concentrația de IgG4 este de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât concentrația de IgE și, pe cale de consecință, se legă mai rapid și mai frecvent de alergen decât IgE. Iar pentru că IgG4 eliberează numai aproximativ 1% din cantitatea de histamină pe care o eliberează IgE, aproape niciun pacient nu prezintă simptome alergice.  

Astfel, IgG4 este o măsură pentru depășirea unei alergii asimptomatice de tip I. Desensibilizarea la un alergen se face prin declanșarea producției de IgG4. Cu cât este mai mare raportul IgG4/IgE, cu atât mai mare gradul de desensibilizare.

Așadar, tipul de anticorpi IgG4 este puțin probabil fie cauza reacțiilor alergice. În general, prezența acestor anticorpi indică faptul că au fost activate mecanismele antiinflamatorii și de inducere a toleranței. Anticorpii IgG4, prin caracteristicile sale antiinflamatorii, pot ajuta sistemul imunitar să atenueze reacțiile inflamatorii.  

Cum se tratează alergiile alimentare întârziate

În cazul dezvoltării unor alergii alimentare întârziate, este necesară excluderea tuturor alimentelor în cazul cărora s-au identificat valori mari ale anticorpilor IgG pentru o perioadă de 5-8 săptămâni. Simultan, alimentele testate la care nu s-a înregistrat reacție trebuie consumate respectând principiul rotației la 4 zile. Asta înseamnă că alimentele consumate, de exemplu, luni, mai pot fi mâncate abia vineri. Respectarea acestui principiu previne apariția de noi alergii alimentare întârziate.

După perioada de excludere, urmează perioada de provocare. Asta înseamnă că alimentele care au fost eliminate sunt introduse, rând pe rând, în alimentație, după cum urmează. Se consumă o cantitate semnificativă dintr-un singur aliment și se așteaptă 4 zile. În cazul în care nu reapar simptomele cu care pacientul se confrunta înainte de începerea dietei, alimentul va fi reintrodus în dietă, dar la fel, va fi consumat o dată la 4 zile. Dacă reapar simptomele în urma consumului unui aliment, acesta va fi eliminat din dietă un an, iar abia apoi se va mai face încă o provocare. În general, 1-2 trebuie eliminate pentru o perioade mai lungi.

În tratarea alergiilor alimentare întârziate este necesară însă și reechilibrarea florei intestinale. De aceea, este preferabil ca abordarea terapeutică a alergiilor alimentare întârziate să se facă sub supravegherea unui medic, care să facă recomandări și în acest sens. În prezent, există și teste care relevă exact care sunt deficiențele florei intestinale (microbiomului), astfel că, pe baza acestora, se poate face un tratament personalizat.     

Esențială în tratarea alergiilor alimentare întârziate este și repararea intestinului, pentru că, așa cum precizam anterior, pierderea integrității peretelui intestinal duce la dezvolarea acestui tip de alergii. Din păcate, doar tratarea sindromului de intestin permeabil nu este suficientă pentru înlăturarea simptomelor. Asta pentru că alergiile alimentare întârziate vor perturba din nou bariera intestinală și problemele vor reapărea. În plus, tratarea intestinului permeabil se întinde pe câteva luni de zile, în timp ce evitarea alimentelor alergene conduce la dispariția simptomele în câteva zile. Soluția este, deci, o abdordare a problemei din ambele unghiuri.  

Cum previi alergiile alimentare întârziate

Se estimează că aproximativ 45% din populație suferă de alergii alimentare întârziate, aspect care este pus, în special, pe seama alimentației moderne și a unui stil de viață tot mai stresant și solicitant. Printre factorii care favorizează dezvoltarea alergiilor alimentare întârziate se numără dieta bogată în alimente procesate, stresul, abuzul de antibiotice și medicamente ori alcool. Acești factori au oricum un impact semnificativ asupra sănătății, dar agravează și simptomele alergiilor alimentare întârziate.  

Astfel, pentru a le preveni se recomandă, în primul rând, o dietă cât mai variată și mai bogată în produse proaspete și neprocesate. În plus, consumul de alimente trebuie să fie moderat. De asemenea, respectarea principiului rotației alimentelor la 4 zile este binevenit și în prevenirea alergiilor alimentare întârziate, nu numai în abordarea lor terapeutică.

În plus, se recomandă reducerea consumului de alcool, diminuarea pe cât posibil a stresului și activitatea fizică moderată, dar constantă.

Depistarea alergiilor alimentare întârziate, ale căror simptome pot apărea la mult timp de la dezvoltarea lor, reprezintă, în sine, o metodă de prevenție a unor boli.

“Cred că orice om, sănătos fiind, ar trebui să îşi facă măcar o dată în viaţă un test de alergii alimentare întârziate pentru a vedea care sunt tendinţele intestinului vis-a-vis de procesarea alimentelor. Şi asta pentru că acest tip de alergii produc inflamaţie continuă la nivelul mucoasei intestinului, fapt care antrenează o cascadă imunitară. E ideal să încercăm să evităm orice stimul suplimentar având în vedere că suntem expuşi la atât de multe toxine din exterior, la poluare. Împotriva poluării nu putem facem nimic. Alimentaţia este singurul lucru pe care avem cât de cât control. Alergiile alimentare întârziate duc la slăbirea sistemului imunitar şi, de aici, la afecţiuni care pot avea implicaţii pe termen lung”, explică dr. Alina Cernea, nutritionist specialist în medicină funcțională.

Top