Microbiom, microbiotă sau floră intestinală. Trei termeni care denumesc în principiu același lucru: cele aproape 100 de trilioane de bacterii care populează în cea mai mare parte intestinul uman și de echilibrul cărora depinde starea noastră de sănătate.

Pentru că flora intestinală sau microbiomul joacă un rol esențial în:

  • prevenirea înmulțirii microorganismelor patogene;
  • buna funcționare a celulelor intestinale;
  • răspunsul adecvat al sistemului imunitar;
  • sintetizarea vitaminelor;
  • prevenirea proceselor inflamatorii.

Astfel, orice dezechilibru produs la nivel de microbiom sau disbioza, așa cum mai este cunoscut, se poate transpune în simptome supăratoare sau se poate asocia cu diverse boli, agravând astfel manifestările acestora.

Tocmai de aceea, este important să știi:

  • Ce este microbiomul intestinal
  • Ce este disbioza? Factori de risc
  • Care sunt simptomele de disbioză intestinală
  • Afecțiunile care se asociază cu dezechilibrul de floră intestinală
  • Cum se diagnostichează disbioza
  • Cât durează refacerea microbiomului
  • Cum îți menții echilibrul florei intestinale  

Ce este microbiomul?

Microbiomul este format din cele aproape 100 de trilioane de microorganisme care ne populează în special tractul digestiv. Într-un intestin sănătos trăiesc peste 1.000 de specii de bacterii diferite, dar și virusuri și ciuperci.

Compoziția microbiomului se modifică în permanență și este dictată de factori exterior, precum alimentația, poluarea, medicamentele, cât și de starea noastră de spirit.   

„Microbiomul uman are o influență profundă asupra stării noastre de sănătate, a metabolismului și chiar în protecția împotriva bolilor. Ajută, de exemplu, la descompunerea fibrelor vegetale, bacteriile transformând carbohidrații în metaboliți benefici cum sunt butiratul și vitaminele. O microbiota echilibrată, cu bacterii benefice și probiotice, îndeplinește și alte funcții: menținerea corectă a pH-ului, pentru a descuraja menținerea germenilor patogeni, menținerea sănătății mucoasei intestinale și a unei greutăți corporale normale”, explică conf.dr. Sanda Crețoiu, doctor în biologie moleculară, fondator Nutrimed Express.

Ce este disbioza? Factori de risc

Disbioza reprezintă dezechilibrul raportului dintre bacteriile „bune” și bacteriile „rele”, atât din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ, ceea ce are adeseori consecințe imunologice, nutriționale și metabolice asupra întregului organism.    

Printre cauzele care favorizează disbioza se numără:

  • igenizarea excesivă
  • infecțiile virale sau bacteriene
  • infecții parazitare
  • tratamentul cu antibiotice
  • consumul de hormoni, antiacide și medicamente antiinflamatorii (ibuprofen)
  • alimentație bogată în zahăr și aditivi alimentari
  • consumul excesiv de alcool
  • factori de mediu (poluarea)

„Un tratament cu antibiotic cu spectru larg, pe o perioadă de timp de 5 zile, poate elimina o treime din bacteriile intestinale. Și nu există nicio garanție că aceste bacterii se vor reface nici după administrarea de probiotice. Este ca și când ai încerca să umpli un ocean golit turnând un lighean cu apă în el. În plus, pentru că nu toate probioticele sunt la fel, este important să alegi tulpina potrivită”, explică dr. Crețoiu.  

Care sunt simptomele de disbioză intestinală

Simptomele unei disbioze sunt necaracteristice și, de cele mai multe ori, din cauza ritmului de viață, nici nu le dăm atenție, spune dr. Crețoiu.

Printre simptomele de disbioză se numără:  

  • respirație urât mirositoare
  • greață
  • diaree, constipație, balonări
  • dificultate la urinare
  • mâncărimi vaginale sau rectale
  • erupții cutanate
  • oboseală pronunțată
  • probleme de gândire și de concentrare
  • dezvoltarea unui sindrom anxios
  • rezistență la pierderea în greutate.
Microbiom – simptomele unui dezechilibru de flora intestinala

Afecțiuni asociate cu disbioza intestinală

Studiile din ultimii 10 ani au arătat că multe boli cronice, pe lângă alți factori și cauze care le determină, se asociază cu disbioza intestinală.

Este vorba este sindromul de intestin iritabil, dar și boli mai severe ca boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragică.

„Fiecare boală are particularitatea ei și o anumită tulpină de bacterii care fie este în exces, fie este în minus. De exemplu, clostridium difficile, o bacterie care formează spori și care produce toxine, este considerată agent cauzal al colitei asociate cu antibioticele (…) Nu există boală în care să nu fie incriminate, pe lângă alți factori, și tulburări la nivelul microbimului, inclusiv bolile cardio-vasculare. (…) În combinație cu terapia potrivită fiecărei boli, corectarea microbiomului și a alimentației, pot avea efecte benefice pentru pacienți”, a precizat dr Crețoiu.   

Microbiom – Cu ce boli se asociază?

Cum se diagnostichează disbioza

Pentru diagnosticarea disbiozei este nevoie de o efectuarea unui test de microbiom, din materii fecale. Astfel de teste de microbiom determină atât calitativ, cât și cantitativ, bacteriile existente, gradul de disbioză, gradul de permeabilitate a intestinului, precum și calitatea digestiei.

„Un test de evaluare a florei intestinale relevă, pe lângă speciile patogene, și tipurile de flora saprofită, adică flora bună care populează colonul și care se ocupă de integritatea sănătății noastre. Un deficit de bacterii bune favorizează proliferarea florei patogene, ceea ce determină apariția unor afecțiuni grave. (…) Este important însă să ținem cont de harta microbiotei noastre și să administrăm exact acele tulpini bacteriene saprofite care reprezintă probioticele necesare fiecarui individ în parte. Prebioticele ajută fixarea probioticelor la nivelul intestinului, iar bacteriile probiotice corect administrate pot echilibra microbiota crescând numărul celor care sunt în cantitate mică”, explică dr. Cezarina Matei, medic de familie, specializat în homeopatie, colaborator al clinicii Biolumimedica.

Disbioza intestinală la copii

Sănătatea microbiomului la copii depinde de foarte mulți factori, printre care se numără și felul în care au fost născuți – cezariană sau naștere natural, dar și tipul de lapte pe care îl primesc în primele luni de viață.

Iuliana Cotruț medic primar pediatrie, competență ecografie generală, Centrul medical Ioana București, atrage atenția asupra faptului că disbioza la copii trebuie corectă pentru a evitate posibile consecințe precum:

  • infecții respiratorii recurente
  • boli intestinale inflmatorii
  • alternață diaree-constipație și balonare
  • obezitate
  • diabet
  • boli autoimune

„Ca să știm exact ce probiotic ne trebuie, trebuie să avem o hartă foarte clară a florei noastre intestinale. Recomandarea de tratament cu pro și prebiotice se face numai după ce știm exact ce lipsește. Pentru că altfel riscăm să dăm un complex de probiotice care să nu fie exact pe nevoile noastre. Există lactobacilli, bifidobacterii, dar nu întotdeauna avem un deficit și de lactobacilli și de bifidobacaterii. Dacă știm, mergem țintit cu tratamentul probiotic specific și vom rezolva problema fără să avem alte consecințe”, explică medicul.

Refacerea florei intestinale. Cât durează?

O întrebare care poate primi multiple răspunsuri în funcție de măsurile pe care le ia fiecare pacient și de severitatea afectării echilibrului florei intestinale.

„Dacă se iau măsuri adecvate pentru a repopula intestinul cu bacteriile bune, ar putea dura câteva zile sau luni, iar dacă nu iei măsuri, și ani buni. Se poate să nu se corecteze niciodată dacă noi ne menținem același stil de viață. Din experiența mea, oamenii care au luat măsuri adecvate, și-au recuperat bacteriile pierdute într-o lună și jumătate, cei cu dezechilibre minore. Dar în cazuri mai severe, în care există, de exemplu, și o contaminare cu paraziți, a fost nevoie de 6 luni”, a precizat dr. Sanda Crețoiu.  

Cum menții sănătatea florei intestinale?  

Pentru că factorii care influențează flora intestinală sunt numeroși, de la genetică până la emoțiile pe care le trăim (https://testedebine.ro/flora-intestinala-intestinul-este-radacina-omului-cum-citim-semnele-unui-dezechilibru/), iar pe unii dintre ei nu îi putem controla, cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont este alimentația.

Adela Barbu, biolog cu supraspecializare în microbiologie și doctor în genetică moleculară, a oferit câteva sfaturi de care ar trebuie să încercăm să le punem în practică.

  • Mănâncă local și sezonier. A mânca sănătos nu e suficient. Trebuie să consumi pe cât posibil fructe și legume din țara de origine și să respecți ritmul anual de creștere anual al acestora. 
  • Consumă alimente cât mai proaspete. Alimentele ținute în frigider în pierd treptat calitățile nutritive. Mai mult, în 20 de minute, un fruct desfăcut își pierde toate enzimele și oxidează.
  • Mănâncă în funcție de starea ta. Învață să îți asculți corpul și ofera-i ceea ce are nevoie. Dacă ai avut o zi grea, stresantă, nu e bine să te duci la restaurant și să mânânci o mâncare grea.
  • Nu mânca când ești supărat.
  • Creează o atmosferă frumoasă în jurul mesei.
  • Mestecă. Mestecă. Mestecă. Pentru o bună sănătate a florei intestinale este foarte important să mesteci foarte bine mâncarea, pentru că digestia începe în cavitatea bucală.
  • Mănâncă conștient. Atunci când mănânci, gândește-te la ce mănânci, la cât este de bun.
  • Nu mânca în picioare sau pe tastatură. Degeaba consumi alimente sănătoase dacă mânânci în picioare sau pe fugă.
  • Nu mânca mai mult decât îți cere corpul. Întreabă-te constant, în timp ce mânânci, dacă îți mai este foame.
  • Ține post intermitent. Este dovedit științific că persoanele care țin post între 14 și 16 ore au o sănătate intestinală mai bună și previn astfel apariția bolilor. 

Teste de microbiom

În portofoliul Teste de Bine sunt disponbile două de teste de microbiom, unul dintre ele cu trei variante de testare. Testele de microbiom sunt realizate la laboratoare din Luxemburg și Statele Unite.

Test microbiom FlorinScan

Test microbiom FlorinScan Plus

FlorinScan Microbiom Profile

GI Stool Profile

0
    0
    Coșul tău
    Coșul tău este golRevino la magazin