Există sau nu intoleranță la gluten? Ce este boala celiacă și ce înseamnă sensibilitate non-celiacă la gluten?
Dr. Gabriela Ion, șef lucrări UMF “Dr. Carol Davila”, doctor în medicină, medic primar pediatrie, cu competență în nefrologie, ecografie și homeopatie, la Spitalul Grigore Alexandrescu, explică de ce, din punct de vedere medical, nu există intoleranță la gluten.
În ultimii ani, termenii de intoleranță la gluten, alergie la gluten și sensibilitate non-celiacă la gluten s-au suprapus, în parte din cauza traducerii din limba engleză, dar nu numai. Acești termeni, chiar dacă nu tocmai exacți din punct de vedere medical, se referă, de fapt, la reacții ale organismului ca urmare a consumului de gluten, diferite de ceea ce toată lumea cunoaște ca fiind boală celiacă.
Din punct de vedere medical, în ceea ce privește reacția organismului la gluten, sunt doar două situații: alergie la gluten, imediată de tip IgE și întârziată de tip IgG, și boală celiacă, determinată genetic. Așadar, strict medical, nu există intoleranță la gluten.
Ce înseamnă intoleranță alimentară?
Alimentele pe care le ingerăm conțin trei grupe mari de macronutrienți: zaharuri (carbohidrați), proteine și lipide (grăsimi). Pentru digestia alimentelor și asimilarea acestora avem nevoie de enzime, care sunt furnizate de pancreas sau chiar de intestin.
Atunci când există un deficit de enzime nu mai putem digera corespunzător alimentele. Deficitul de enzime poate fi genetic (de la naștere) sau se poate instala pe parcurs, ca urmare a unor boli infecțioase (enterocolite, pancreatite) sau a înaintării în vârstă.
În ceea ce privește zaharurile, în lipsa enzimelor, acestea nu mai pot fi desfăcute de la forma inițială de ingestie (amidon), la forma finală care poate fi absorbită (glucoză, fructoză). Și astfel apare o intoleranță alimentară. Din punct de vedere medical, intoleranța înseamnă un deficit de enzime. Așadar, nu există intoleranță la gluten.
Cel mai des întâlnite intoleranțe alimentare sunt la lactoză (zahărul din lapte), la fructoză (zahărul din fructe) și la histamină, o substanță din alimente degradată de o enzima din intestin, care se numește diaminooxidază – DAO.
Dacă aceaste enzime lipsesc sau sunt insuficiente, atunci apar diverse tulburări digestive.
Așadar, o intoleranță presupune o deficiență enzimatică.
Ce este alergia la gluten?
Înainte de a explica ce este alergia la gluten, trebuie înțeles mecanismul prin care se produc alergiile.
Alergia reprezintă o reacție anormală a sistemului nostru imun la o substanță din mediul extern, care ajunge în organism pe cale respiratorie, digestivă (prin alimente) sau prin contact cu pielea.
În cea mai mare parte, reacțiile alergice apar la proteine, așadar alergiile sunt reacții imunologice.
Există patru tipuri de reacții alergice:
Alergia de tip 1. Primul tip de alergie descoperit, mediat de imunoglobulina E (alergii IgE mediate), sau alergii imediate, de tip anafilactic. Se diagnosticheaza cu panelurile clasice de alergii, IgE specifice din sânge sau teste cutanate alergologice.
Alergia de tip 2. Dificil de diagnosticat pentru că nu există un test specific.
Alergia de tip 3. Se mai numește și alergie IgG mediată sau tardivă, pentru că apare la 2-3 zile de la ingestia alimentului, până la câteva săptămâni. Din cauza acestui interval lung de apariție a simptomelor, nu se pot face corelații clare între alimentul ingerat și producerea reacției alergice. Acesta este și motivul pentru care se numesc mai alergii ascunse sau întârziate.
Față de alergiile de tip 1, alergii IgE mediate, alergiile IgG mediate pot declanșa reacții inflamatorii în tot organismul, care dacă nu sunt depistate și factorul declanșator nu este eliminat, pot duce la apariția unor boli cronice precum astm bronșic, intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, boli reumatismale, afecțiuni de tiroidă, diabet, obezitate, boli autoimune. Acest tip de reacție alergică se depistează cu un test specific cum este IMUPRO .
Alergia de tip 4. Numite și hipersensibilizari tardive, aceste alergii pot apărea, de asemenea, la un interval mare față de momentul contactului cu organismul. Deosebirea față de celelalte tipuri, este că nu sunt implicate imunoglobulinele (anticorpii), ci unele substanțe secretate de globulele albe din sânge, cunoscute și ca citokine. Pentru diagnosticarea lor avem testele LTT (la alimente, medicamente).
Așadar, alergia este de fapt o reacție imunologică declanșată de sistemul imun ca urmare a unui contact cu o proteina straină.
Cum apare alergia?
Pentru a înțelege cum un aliment devine un alergen avem nevoie de câteva precizări.
Proteinele din alimente sunt molecule complexe (polipeptide) care trebuie digerate până la forma finală de aminoacizi, pentru că numai aceștia pot fi absorbiți, trecând prin celulele intestinale, pâna la vasele de sânge din profunzime. De aici sunt distribuite pentru prelucrare la ficat și ulterior furnizate întregului organism pentru sinteza diverselor structuri (enzime, hormoni, anticorpi).
Dacă peretele intestinal nu este integru – instestin permeabil sau leaky gut-, ca urmare a unor infecții virale, bacteriene, toxice din mediu, antibiotice frecvente, stres prelungit), fragmente de proteine incomplet digerate trec de mucoasa intestinală și ajung în straturile mai profunde. Aici întâlnesc formațiuni limfatice, specializate în împiedicarea pătrunderii unor “străini” în organism. Pentru că dacă nu e aminoacid, sistemul imun confundă fragmentele proteice din alimente cu diverse bacterii, ciuperci, toxine.
Și de aici începe producerea unor anticorpi sau substanțe (citokine) care inițiază reacții inflamatorii, fie locale, fie sistemice. Fiecare individ reacționează specific în funcție de profilul genetic și de calitatea florei intestinale cunoscută și sub numele de microbiotă.
De exemplu, în cazul laptelui. O persoană poate avea intoleranță la lactoză (zahărul din lapte) din cauza deficitului enzimatic de lactază sau poate avea alergie la proteina laptelui de vacă. Alergia și intoleranța pot fi concomitente. Alergiile pot fi la rândul lor de tip IgE sau IgG.
De multe ori sunt strict individualizate, astfel că dacă faci teste cutanate sau panelurile IgE, nu vei putea depista alergiile tardive (ascunse) tip IgG. Pentru idenficarea acestor tipuri de alergii e nevoie de un test specific cum este testul IMUPRO.
Alergia la gluten
În ceea ce privește glutenul, care este o proteină din grâu, este clar că la gluten poți face alergie, nu intoleranță la gluten.
De ce sunt atât de multe confuzii cu denumirile? Din cauza traducerilor din limba engleza a cuvintelor ‘sensibility’, ‘sensitivity’, ‘intolerance’. Practic termenii denumesc faptul că suntem sensibili sau nu tolerăm, dar din punct de vedere medical, termenul corect este alergie.
De ce sunt atât de multe controverse în legătură glutenul, atât de multă literatură și atât de multe patologii? Iată câteva explicații.
Ca specie, din punct de vedere genetic, avem aproximativ 97% similitudine cu rudele noastre simiene (teoria evoluționist-creaționistă). Ceea ce înseamnă că genetic suntem adaptați să mâncăm ceea ce mănâncă maimuțele, adică fructe, rădăcini, sâmburi și desigur carne, pentru că sunt și specii carnivore.
Odată cu migrarea omului primordial din Africa spre nord, populațiile au devenit agrare și au început cultivarea cerealelor. Adaptarea s-a făcut treptat, pe parcursul a mii de ani, și nu este totală. Ceea ce înseamnă că există riscul apariției unor probleme de sănătate.
După Al Doilea Război Mondial, ca urmare a sărăciei, s-a considerat ca salvarea omenirii să se facă prin asigurarea “pâinii cea de toate zilele”. Astfel, s-au făcut multe modificări genetice astfel încât grâul ancestral (spelta) să fie mult mai productiv și mai rezistent la mediu. S-a reușit acest lucru, dar unii din noi nu ne-am adaptat în două generații, pentru că acesta este un fenomen evolutiv lent. Unele organisme nu tolerează glutenul, proteina care se găsește în grâu, orz, ovăz ,secară, în diverse proporții.
Cum apare alergia la gluten sau sensibilitatea non-celiacă la gluten?
De multe ori nu este vina cerealelor, ci a intestinului permeabil care permite trecerea în sânge a unor fragmente incomplet digerate, percepute ca străine, care declanșează reacții imunologice.
Odată depistată alergia la cereale, care poate fi la gluten sau alte proteine nonglutenice (numite prolamine), și urmat un tratament corespunzător de reparare a peretelui intestinal, este posibil ca aceste alergii la cereale să dispară.
Poate fi o problemă tranzitorie, după enterocolite severe, tratamente prelungite cu antibiotice, boli consumptive, dar perfect tratabilă.
Acest tip de alergie afectează între 25-30% din populație. Unii o mai denumesc alergie non IgE (de obicei alergologii care nu sunt obișnuiți cu alt tip de alergie decât IgE) sau sensibilitate non-celiacă la gluten. În prezent s-a dovedit că mecanismul este cunoscut prin producerea unor anticorpi sau citokine la proteinele incriminate.
Boala celiacă
Dar marea provocare o reprezintă boala celiacă, care afectează 1% din populatie și care este determinată genetic.
Se diagnostichează prin identificarea profilului genetic DQ2,DQ8, biopsie intesinală și prezența unor markeri în sânge (anticorpi anti transglutaminaza, antiendomisium sau antigliadina). De obicei, acest profil genetic nu va permite niciodată tolerarea cerealelor glutenice.
Pentru că în apariția bolii intervin mai mulți factori în afară de cei genetici, adică statusul microbiotei și factori epigenetici (toxice, poluanți, aditivi, medicamente, stres), există o expresie clinică actuală a bolii celiace în mai multe forme:
- boală celiacă clasică (copil sub 2 ani)
- boală celiacă atipică – la adult, 2/3 din cazuri se diagnostichează între 40-50 de ani, pe fondul unor boli cronice: tiroidita Hashimoto, colagenoze, boli neurologice, diabet
- boală celiacă asimptomatică – silențioasă, fară simptome, Ac+, biopsie+
- boală celiacă latentă/potențiala- fără simptome, Ac+/- , biopsie – , DQ2,DQ8 +
- boală celiacă refractară – nu răspunde la dieta fără gluten
Ce este nou și interesant, lucru decelat în ultimii 10 ani, este ca la fel de importante sunt și alergiile care au apărut la cerealele non glutenice, adică orez, porumb, mei, hrișcă.
În concluzie la cereale putem avea mai multe forme clinice de manifestare:1 Alergie clasică IgE mediată, la grâu, ovăz, secară
2.Alergie IgG mediata, tardivă, diagnosticată de testul IMUPRO
- La gluten
- La celelelte proteine nonglutenice (prolamine) din cereale glutenice
3. Alergie IgG mediata la alte cereale (orez, porumb) și pseudocereale (quinoa,amarant, soia, năut)
4. Boală celiacă clasică – determinată genetic
Așadar, din punct de vedere medical nu există intoleranță la gluten. Ci doar alergie la gluten sau boală celiacă.
Autor: dr. Gabriela Ion, șef lucrări UMF “Dr. Carol Davila”, doctor în medicină, medic primar pediatrie, cu competență în nefrologie, ecografie și homeopatie, la Spitalul Grigore Alexandrescu