0

Autor: Ruxandra Canarache, medic rezident diabet și boli de nutriție

Alergiile alimentare reprezintă în acest moment unul dintre cele mai controversate și dezbătute subiectedin medicina modernă. Dacă alergiile alimentare mediate prin anticorpi IgE sunt identificate rapid pentru că organismul reacționează imediat (umflarea buzelor, urticarie, șoc anafilactic), în ceea ce privește alergiile alimentare mediate prin anticorpi IgG (întârziate), specialiștii nu au ajuns încă la un consens. Însă noile studii în domeniul imuno-nutriției aduc noi date și clasificări exacte.

Principalele diferențe între alergiile IgE si lergiile IgG mediate        

  Alergie IgE mediată Alergie IgG mediată
Mediatori (anticorpi) IgE IgG
Debut Imediat (30 minute dupa ingestie) Tardiv (de la 4 ore până la 3 zile după ingestie)
Simptomatologie Cutanată (urticarie, angioedem, șoc anafilactic) Digestivă: durere abdominală, diaree, constipație, meteorism abdominalExtradigestivă:cefalee, oboseală, dureri articulare sau musculare, parestezii, dermatite, depresii, anemie)
Paraclinic IgE IgG
Markeri de inflamaţie intestinală Calprotectina
Metode de diagnostic Determinarea IgE specificeTestul cutanat Prick Dozarea IgG specifice
Tratament Antialergice; evitarea alimentului Antiinflamatoare;evitarea alimentului
Evoluţie Autolimitată Cronică

Boală celiacă vs. sensibilitate non-celiacă la gluten

Boala celiacă reprezintă o afecțiune digestivă cronică mediată imun, cu localizare la nivelul intestinului subţire, agravată de consumul de gluten şi alte prolamine (proteine din grâu), şi afectează, în special, persoanele cu predispoziție genetică (gene HLA DQ2/8).

Numărul persoanelor diagnosticate cu această boală este mic în comparație cu persoanele care nu procesează corect glutenul și experimentează aceleași simptome ca celiacii, fără să ajungă însă să dezvolte această boală. În cazul acestora, se vorbește de sensibilitate la gluten non-celiacă (SGNC).

 Despre sensibilitatea la gluten non-celiaca se discută încă din 1980, dar a fost “re-descoperită” de curând. SGNC reprezintă o patologie situată între normalitate (absența intoleranței la gluten) și intoleranța absolută la gluten (boală celiacă). Din cauza simptomelor sale greu de încadrat, este și dificil de diagnosticat. Mulţi pacienţi raportează o relaţie cauzală între ingestia alimentelor ce conţin gluten şi agravarea simptomelor. La copii, boala se manifestă prin simptome gastro-intestinale, manifestările extra-intestinale fiind mai rare, cea mai comună fiind fatigabilitatea.

 Sensibilitatea la gluten se caracterizează prin simptome ce apar în urma ingestiei de gluten, în absenţa criteriilor de încadrare ca boală celiacă (atrofie vilozitară celiacă clasică, anticorpi specifici şi HLA specific) şi e mediată nu prin anticorpi IgE, ci de anticorpi tip IgG (IgG3, de exemplu).

 Sindromul de intestin permeabil și sensibilitatea la gluten non-celiacă

 Diverse agresiuni asupra tractului digestiv, cum sunt infecțiile gastro-intestinale sau inflamația cronică de la acest nivel, produc alterarea florei intestinale și disbioza, cu alterarea mucoasei intestinale. Această devine poroasă, permeabilă, permițând fragmentelor de proteine nedigerate să pătrundă în sânge. Ele sunt recunoscute de sistemul imun drept non self (străine) și sunt atacate prin intermediul anticorpilor IgG ca și cum ar fi un patogen extern, de exemplu, o bacterie sau un parazit.

Cum recunoști sensibilitatea non-celiacă la gluten?  

Cea mai sigură metodă de identificare a acestei sensibilități este o analiză de dozare a anticorpilor IgG pentru acest tip de proteină (metoda ELISA). Un studiu realizat pe 744 de pacienti a arătat că 96% dintre alergiile identificate prin metoda ELISA (testarea IgG la diverse alimente) nu au apărut în urma testărilor convenționale (testele cutanate Prick, biopsiile de țesut intestinal sau anticorpii IgG anti transglutaminază, IgA antiendomisium și IgA si IGG antigliadin).

 De obicei, pacienții suspectează această sensibilitate și exclud din alimentație produsele care conțin gluten, în principal pâinea, iar de multe ori starea lor de sănătate se îmbunătățește. Dar nu iau în seamnă un alt ingredient de bază al produselor de panificație care dă, de asemenea, alergie alimentară: drojdia. Astfel, în lipsa unei analize de laborator care să măsoare nivelul anticorpilor IgG din sânge, este foarte greu de stabilit la care anume aliment/ingredient organismul a dezvoltat alergie alimentară întârziată (IgG), iar dieta de excludere nu va fi una corectă.

O identificare corectă a alimentelor, în acest caz glutenul, și o dietă riguroasă de excludere pe o anumită perioadă (indicată de rezultatele testului) ameliorează simptomatologia sau duce la disparitia acesteia.

 Noul concept IMUPRO vine cu o variantă de testare specială pentru cei care suspectează că au sensibilitate non-celiacă la gluten. Este vorba de IMUPRO SCREEN care testează reacțiile la 22 de alimente, printre care glutenul, drojdia, ou sau diverse lactate.