MICROBIOM INTESTINAL SĂNĂTOS. Bacterii benefice

Să ai un microbiom intestinal sănătos înseamnă ca bacteriile beneficiile și cele patogene să se afle în echilibru. Pentru că dacă această condiție este îndeplinită, atunci bacteriile bune pot anihila bacteriile rele și menține astfel starea de sănătate.

Bacteriile rele chiar trebuie să existe în intestin, pentru că îndeplinesc diverse roluri, dar este important ca aceastea să nu prolifereze peste anumite limite.

“Am învățat că Escherichia coli (E. coli) este dușmanul sănătății noastre. Am ajuns la ora actuală, ca la anumiți pacienți, să văd că este mult mai scăzută și să dau probiotic cu Escherichia coli (E. coli). Enteroccoc-ul am crezut că este germene patogen și cum îl identificam, îl tratam cu antibiotic. Acum am ajuns să dau entroccoc ca probiotic ca să restabilesc echilibrul florei intestinale”, spune dr. Gabriel Ion, medic pediatru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

Dieta pentru un microbiom intestinal sănătos

Compoziția și echilibrul microbiomului sunt determinte de mai mulți factori, dar unul dintre cei mai importanți este dieta zilnică. Și, spre deosebire, de factori precum poluarea sau stresul pe care nu-i putem controla, ceea ce punem în farfurie este sau poate fi 100% decizia fiecăruia dintre noi.

Iar pentru a avea bacterii bune, în cantitatea optimă și cât mai diverse, este necesar să le hrănim corespunzător. Cunoașterea rolului fiecărei clase de bacterii bune din intestin poate reprezenta o motivație de a avea grijă să incluzi în dieta zilnică alimente care să le hrănească.

LACTOBACILLUS

Sunt peste 200 de tipuri de Lactobacillus, cu numeroase roluri în intestin:

• Fermentarea carbohidraților – convertește carbohidrații în produse metabolice, cum ar fi acidul lactic, care pot ajuta la scăderea pH-ului din intestin.
• Susținerea barierelor de apărare – pot întări barierele mucoasei intestinale, reducând permeabilitatea și ajutând la prevenirea trecerii substanțelor nocive sau a bacteriilor în fluxul sanguin. Acest aspect este crucial pentru menținerea integrității intestinale.
• Reglarea sistemului imunitar: stimulează sistemului imunitar local din intestin, ceea ce poate contribui la combaterea infecțiilor intestinale și la reducerea inflamației.
• Digestia și absorbția nutrienților: contribuie la descompunerea și absorbția mai eficientă a nutrienților din alimente, precum carbohidrații, proteinele și grăsimile.

Alimente bogate în Lactobacillus: iaurt, chefir, sana, brânza Roquefort, murături fermentate (castraveți, varză), pâinea dospită natural, ciocolată neagră fermentată și unele sosuri fermentate;

BIFIDOBACTERII

Ajută la descompunerea alimentelor și la absorbția substanțelor nutritive, cum ar fi fibrele alimentare, în intestinul gros;

• Concurează cu bacteriile dăunătoare pentru resurse și spațiu în intestin, ajutând la menținerea unui mediu intestinal sănătos. Ele pot inhiba creșterea bacteriilor patogene și pot produce substanțe antimicrobiene care contribuie la protecția împotriva infecțiilor;
• Ajută la echilibrul sistemului imunitar. Ele pot influența producția de citokine, care sunt mesageri chimici implicați în funcționarea sistemului imunitar. Un echilibru adecvat al bacteriilor benefice, inclusiv bifidobacterii, poate ajuta la reducerea riscului de inflamații și afecțiuni autoimune;
• Pot sintetiza anumite vitamine, cum ar fi vitamina B12, vitamina K și acidul folic. Aceste vitamine sunt esențiale pentru sănătatea organismului;
• Contribuie la menținerea unui echilibru al microbiotei intestinale și previn problemele digestive, cum ar fi diareea și sindromul de intestin iritabil;

Alimente bogate în bifidobacterii: iaurt, kefir, lapte fermentat, varză murată și murături;
Alimente bogate în prebiotice care ajută la creșterea bifidobacteriilor și a altor bacterii benefice în intestin: usturoi, ceapă, banane verzi, cartofi, dovleac, ovăz, orz, fasole, linte, mazăre, semințe de chia, semințele de in.

LACTOCOCCUS

Produce compuși beneficii precum acizii organici (cum ar fi acidul lactic) și alte substanțe antimicrobiene care pot ajuta la menținerea unui mediu intestinal sănătos și pot inhiba creșterea altor bacterii dăunătoare.

• Are capacitatea de a fermenta lactoza, un zahăr prezent în produse lactate
  anumite tulpini de Lactococcus pot avea un efect asupra sistemului imunitar, putând stimula răspunsul imun al organismului.

Alimente care conțin Lactococcus – iaurt, cheddar, mozzarella, brie, gouda, kefir, sana, smântână, murături (fermentate)

SACCHAROMYCES BOULARDII

Este o tulpină de drojdie (un tip de ciupercă) non-patogenă, cunoscută pentru beneficiile sale probiotice.

• Ajută la menținerea echilibrului florei intestinale și poate avea efecte benefice asupra sănătății digestive.
• Reduce simptomele asociate cu diferite tulburări gastrointestinale, cum ar fi diareea, constipația și sindromul de colon iritabil.
• Poate sprijini sistemul imunitar prin reglarea răspunsului imunitar la nivelul intestinului și prin producerea unor substanțe care pot combate anumite infecții.
• Este rezistentă la antibiotice și, de aceea, este utilizată adesea concomitent cu antibioticele pentru a ajuta la menținerea echilibrului florei intestinale, care este afectat de administrarea antibioticelor.
• Utilă în prevenirea și tratamentul anumitor infecții cauzate de bacterii sau ciuperci, cum ar fi infecțiile cauzate de Clostridium difficile, care pot provoca diaree severă.

Saccharomyces boulardii nu se găsește în alimentele pe care le consumăm zilnic. Această ciupercă de drojdie este, în general, consumată sub formă de supliment alimentar

BACTEROIDES

Grup de bacterii Gram-negative prezente în mod obișnuit în tractul digestiv al oamenilor, dar și al animalelor

• Rol important în digestia alimentelor: descompun și metabolizează diverse substanțe, inclusiv fibre. Prin acest proces, bacteroidetele contribuie la producerea de acizi grași cu catenă scurtă și alte substanțe metabolice cu efecte benefice asupra sănătății intestinale.
• Metabolizează polizaharide și oligozaharide și furnizează nutrienți și vitamine.

Nu sunt prezente în mod direct în alimente, dar există surse de hrană care pot influența compoziția florei intestinale, inclusiv proporția de bacteroidete, în special alimentele bogate în fibre solubile.
Alimente bogate în fibre solubile: ovăz integral, orz, coaja merelor și a perelor, linte, fasole, cartofi dulci, morcovi, citrice, semințe dere chia, oz brun.

TREI REȚETE DE MIC-DEJUN BOGAT ÎN FIBRE

FIRMICUTES

Multe specii de Firmicutes sunt specializate în fermentarea carbohidraților în colon. Această activitate metabolică generează diverse produse, inclusiv acizi grași cu lanț scurt, care reprezintă o sursă importantă de energie pentru celulele epiteliale ale intestinului.

Interacționează în mod complex cu alte bacterii din flora intestinală, inclusiv cu bacteriile din filoanele Bacteroidetes și Actinobacteria. Aceste interacțiuni pot afecta echilibrul general al microbiotei și pot contribui la stabilitatea echilibrului microbiomului.

• sintetizează vitamine importante, precum vitamina K și anumite vitamine B. Aceste vitamine pot fi absorbite și utilizate de organism pentru diverse procese metabolice.
• pot influența sistemul imunitar prin modularea răspunsului inflamator și imunitar.
• contribuie la descompunerea alimentelor în intestin, jucând un rol esențial în digestie și absorbția nutrienților.

Nu se găsesc ca atare în alimente, dar alimentele care favorizează echilibrul florei intestinale, inclusiv a acestei clase de bacterii, sunt alimentele bogate în fibre și cele fermentate. Unul dintre cele mai bogate alimente în fibre sunt semnițele chia – 35 gr fibre/100 de grame.

ROSEBURIA

Bacterie anaerobă, Gram-pozitivă, prezentă în special în intestinul gros

• Cunoscută pentru capacitatea sa de a fermenta fibrele alimentare și de a produce butirat.
• Butiratul este un acid gras cu catenă scurtă care are multiple beneficii pentru sănătatea intestinului. Acesta servește ca sursă de energie pentru celulele mucoasei intestinale, contribuind astfel la menținerea integrității mucoasei.
• Butiratul produs de Roseburia are proprietăți antiinflamatorii și poate ajuta la reducerea inflamației în tractul gastrointestinal. Acest aspect este important în contextul bolilor inflamatorii intestinale și altor afecțiuni asociate cu inflamație cronica.
• Un nivel crescut de Roseburia poate fi asociat cu un risc redus de diabet și obezitate. Roseburia poate influența metabolismul glucozei și poate avea un impact asupra compoziției corporale.

Alimente care favorizează creșterea roseburia: alimente bogate în fibre (legumele, fructele, nucile, semințele și cerealele integrale) și alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată, kimchi, kombucha).

FAECALIBACTERIUM PRAUSNITZII

Una dintre cele mai abundente specii de bacterii (Gram-pozitivă, anaerobă) care colonizează colonul, contribuind la formarea microbiotei intestinale sănătoase.

• Cunoscută pentru capacitatea sa de a produce butirat, un acid gras cu multiple beneficii pentru sănătatea mucoasei intestinale. Butiratul este o sursă de energie pentru celulele mucoasei intestinale și are proprietăți antiinflamatorii.
• Are potențial antiinflamator, iar nivelurile scăzute ale acestei bacterii au fost asociate cu diverse condiții inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă
• Alimente care favorizează creșterea acestei bacterii: legume cu frunze verzi, nuci, semințe, cereale integrale, leguminoase, iaurt, kefir, varză murată, murături, brânzeturi fermentate și alte produse lacto-fermentate, banane, ceapă, usturoi, sparanghel, praz, ciuperci, cartofii dulci, fructe de pădure, mere, prune.

E.COLI NISSLE 1917 

• izolată pentru prima dată în 1917 de către medicul german Alfred Nissle
• este utilizată în tratamentului bolilor intestinale (IBS)
• contribuie la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale
• poate concura cu bacteriile patogene pentru spațiul și resursele disponibile în intestin. Aceasta poate ajuta la prevenirea colonizării și proliferării bacteriilor dăunătoare
• poate stimula sistemul imunitar local din intestin, contribuind astfel la consolidarea răspunsului imunitar
• ar putea avea efecte antiinflamatorii, ajutând la reducerea inflamației în tractul intestinal

Nu se găsește în mod natural în alimente; este disponibilă sub formă de probiotice, care pot fi recomandate de medici.

AKKERMANSIA MUCINIPHILA

Una dintre cele mai cunoscute specii de bacterii care colonizează mucoasa intestinală și este recunoscută pentru capacitatea sa de a utiliza mucusul ca sursă principală de hrană

• se crede că această bacterie poate juca un rol important în menținerea integrității mucoasei intestinale și în stimularea răspunsului imun. Un nivel sănătos al acestei bacterii poate contribui la protejarea mucoasei intestinale împotriva inflamațiilor
• nivelurile scăzute de Akkermansia muciniphila pot fi asociate cu obezitatea și rezistența la insulină. În unele cercetări, administrarea suplimentară se arată promițătoare în reducerea inflamației și a altor complicații asociate cu obezitatea și diabetul
• dieta bogată în grăsimi poate reduce nivelurile de Akkermansia muciniphila. În schimb, dietele bogate în fibre, precum cele bazate pe fructe, legume și cereale integrale, pot favoriza creșterea acestei bacterii benefice.
• Alimente care are pot favoriza creșterea Akkermansia muciniphila sunt cele bogate în fibre (mere, pere, morcovi, ciuperci, ovăzul), în polifenoli (ceai verde, vin roșu), alimente bogate în prebiotice (ceapă, usturoi, banana, sparanghel)

Legătura dintre microbiom și boli 

Nu uita că Hipocrate spunea acum mai bine de 2000 că toate bolile încep în intestin. Iar acum avem și dovezi.

„ O multitudine de boli cronice au, pe lângă factori etiologici, și o disbioză la nivel intestinal: sindrom de intestin iritabil, dar și boli mai severe, cum este boala Crohn sau rectocolita hemoragică. Dovezile că bacteriile sunt modulatori simbiotici ai funcțiilor fiziologice, metabolice și imunologice, s-au extins foarte mult în ultimii 10 ani. Perturbările la nivelul microbiotei intestinale au fost implicate în dierite forme de boală, în special în bolile inflamatorii intestinale. Fiecare boală are particularitatea ei și are o anumită tulpină de bacterie care fie este în exces, fie este în minus. (…) Nu există boală în care să nu existe câteva studii care incriminează și tulburări la nivelul microbiomului, inclusiv bolile cardiovasculare”, spune Conf.dr. Sanda Crețoiu, UMF Carol Davila, doctor în biologie moleculară.

De ce să faci un test de microbiom

Testele de microbiom sunt recomandate pacienților care au fost diagosticați cu boli cronice pentru că intervenția și modelarea florei intestinale ajută la ameliorarea simptomelor. Și nu este vorba numai despre boli intestinale cum sunt sindromul de colon iritabil, boala Crohn sau rectocolita, ci și în cazul bolilor autoimune, obezitate, probleme dermtologice și chiar a afecțiunilor neurologic.

De asemenea, un test de microbiom poate fi răspunsul la simptome investigate care nu și-au găsit un diagnostic.

MICROBIOM. TEST DE EVALUARE A FLOREI INTESTINALE

De aici nevoie de recomandarea unui medic?  

În primul rând pentru că e nevoie de interpretare. Un test de microbiom nu are nicio valoare dacă nu este interpretat corect, iar informațiile nu sunt corelate cu alte investigații medicale.

De asemenea, numai un medic este în măsură să recomandate tipul și doza în ceea ce privește suplimentarea cu probiotice. Mai mult, orice intervenție terapeutică cu pre și probiotice trebuie dublată de o dietă corectă care să susțină pe termen lung efectul tratamentului. Află mai multe despre cum folosește un medic un test de microbiom AICI.

Medicii din clinicile partenere TestedeBine poți fi consultați atât pentru recomandarea celui mai potrivit test în funcție de problemele de sănătate, dar și pentru interpretarea rezultatelor și sfaturi în ceea ce privește dieta. De asemenea, specialiștii noștri pot fi consultați și online prin intermediul platformei e-consultatiedebine.ro. Să ai un microbiom intestinal sănătos este o condiție esențială pentru o stare de sănătate bună. Nu uita că cel mai important factor care o influențează este dieta, iar asta este 100% în controlul tău.