Flora intestinală are un rol foarte important în funcționarea și menținerea sănătății organismului. Care sunt metodele prin care putem investiga flora intestinală și cum ne ajută rezultatele testelor în configurarea de tratamente personalizate? Conf.dr. Sanda Crețoiu, UMF Carol Davila, doctor în biologie moleculară, specialist în nutriție și siguranță alimentară, director medical la clinica Nutrimed, a răspuns acestor întrebări în cadrul emisiunii “Academia de Sănătate”.
Teoria potrivit căreia orice boală pornește din intestin a fost deja formulată de Hipocrate. Cele mai recente descoperiri științifice o și demonstrează și, mai mult decât atât, facilitează accesul la noi metode de diagnosticare, dar mai ales de tratament.
Perturbările de floră intestinală – disbioza – conduc la apariția unor boli, spune conf. dr. Sanda Crețoiu. Dar ce înseamnă mai exact disbioză?
Disbioza este dezechilibrul de la nivel de flora intestinala care se produce atunci când bacteriile considerate posibil patogene proliferează, iar bacteriile prezente în mod normal în intestin și care au efecte benefice nu își mai pot îndeplini rolul. Iar acest dezechilibru poate favoriza sau agrava simptome precum balonări, constipație sau tulburări de tranzit intestinal, ori afecțiuni mai grave precum sindromul metabolic sau anxietate ori depresie.
Flora intestinală. Evaluarea sănătății intestinului
Conf.dr. Sanda Crețoiu a detaliat care sunt metodele de investigare a sănătății florei intestinale, subliniind că rezultatele unor astfel de teste vin însoțite de recomandări punctuale pe baza cărora se pot face scheme de tratament personalizat.
“Unele (teste n.n.) sunt mai simple și oferă un scor al pacientului prin analiza unei probe de scaun. Aceste teste determină printre altele dacă există tulburări la nivelul tubului digestiv, care sunt tulpinile care predomină, dacă există o infecție supraadăugată cu candida, care este starea imunoglobulinei A, responsabilă de apărarea mucoasei intestinale, și, de asemenea, nivelurile de calprotectină”, a explicat conf.dr. Crețoiu.
Un astfel de test este și testul Microbiom MIDI, dezvoltat de laboratoarele Biovis din Germania.
Rezultate Microbiom MIDI
“Există și teste mai complexe, care pe lângă toate cele enumerate, determină o serie întreagă de paraziți, testând atât eficacitatea unor antibiotice asupra acestor paraziți, cât și a unor substanțe naturale. Aceste teste se recomandă pacienților care vin în clinica noastră și acuză diverse tulburări, de la cele mai banale, cum ar fi balonările, până la stări de anxietate sau depresive. Tratamentul se stabilește pe baza rezultatelor acestor teste. În general cu substanțe naturale, cu modificarea dietei, astfel încât bacteriile benefice să ajungă la o valoare normală”, a subliniat conf. dr. Crețoiu.
Testul GI Stool Profile, dezvoltat de Genova Diagnostics din SUA, este un text exhaustiv care analizează statusul florei intestinale.
Rezultate GI Stool Profile
Flora intestinală. Bacterii “bune” vs. bacterii “rele”
Dintre speciile de bacterii bune, cu rol esențial în homeostazia intestinală, în special a intestinului gros, sunt Lactobacillus și Bacteroides.
“Aceste bacterii sunt responsabilie de producerea de acetat, butirat și propionat, care sunt acizi grași cu lanț scurt, foarte importanți pentru menținerea integrității epiteliului intestinal. S-a constatat că o perturbare a acestor produși rezultați prin metabolizarea fibrelor de către aceste bacterii, duc la diverse tulburări. De exemplu, dacă acetatul este crescut, și acesta este produs prin fermentarea fibrelor de către bacteriile anaerobe, apare sindromul metabolic. Dacă avem o cantitate normală de acid butiric, care este produs de genurile Firmicutes, vom avea o stare de bine a celulei epiteliale intestinale. Este cunoscut faptul că, dacă celulele intestinale care sunt unite prin jocțiuni, se desfac, produșii toxici care rezultă în mod normal în urma metabolizării diferitelor substanțe în intestinul gros, trec în sânge. Și aici vorbim despre acel leaky-gut sau intestin permeabil”, a explicat conf.dr. Sanda Crețoiu.
Fiecare clasă de bacterii are însă rolul ei și, mai mult decât atât, funcționează interdependent.
LACTOBACILLUS – Fermentarea carbohidraților, susținerea barierelor de apărare, reglarea sistemului imunitar, digestia și absorbția nutrienților
BIFIDOBACTERII – Concurează cu bacteriile dăunătoare pentru resurse și spațiu în intestin, ajutând la menținerea unui mediu intestinal sănătos, ajută la echilibrul sistemului imunitar, Pot sintetiza anumite vitamine, cum ar fi vitamina B12, vitamina K și acidul folic
LACTOCOCCUS – are capacitatea de a fermenta lactoza, un zahăr prezent în produse lactate
FIRMICUTES – Interacționează în mod complex cu alte bacterii din flora intestinală, inclusiv cu bacteriile din filoanele Bacteroidetes și Actinobacteria. Aceste interacțiuni pot afecta echilibrul general al microbiotei și pot contribui la stabilitatea echilibrului microbiomului.
FAECALIBACTERIUM PRAUSNITZII – Cunoscută pentru capacitatea sa de a produce butirat, un acid gras cu multiple beneficii pentru sănătatea mucoasei intestinale. Butiratul este o sursă de energie pentru celulele mucoasei intestinale și are proprietăți antiinflamatorii.
Are potențial antiinflamator, iar nivelurile scăzute ale acestei bacterii au fost asociate cu diverse condiții inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă
AKKERMANSIA MUCINIPHILA – nivelurile scăzute de Akkermansia muciniphila pot fi asociate cu obezitatea și rezistența la insulină. În unele cercetări, administrarea suplimentară se arată promițătoare în reducerea inflamației și a altor complicații asociate cu obezitatea și diabetul.
Mai multe despre bacteriile benefice poți citi în articolul MICROBIOM INTESTINAL SĂNĂTOS. BACTERII BENEFICE.
Studiu de caz. Anxietate și tulburări abdominale
Specialistul în nutriție a prezentat cazul unei paciente, care s-a prezentat la clinică cu tulburări de anxietate, asociate cu balonări repetate și stare de disconfort abdominal, și scaune diareeice apoase.
“Am efectuat testul de microbiom împreună cu o anamneză strictă și am recomandat și o serie întreagă de analize de labolator. Rezultatele au arătat o disbioză care indică și legătura dintre microbiom și simptome psihice ale pacientei. Pentru că bacteriile pe care le-am menționat sunt răspunzătoare de producerea serotoninei și a acidului gama amino butiric, care joacă un rol important în starea de bine a creierului. Pe lângă disbioză, rezultatele au indicat și creșterea imunoglobulinei A, deci o stare de inflamație la nivel intestinal, precum și o deficiență de vitamină B12. În general, balonările sunt date de tulburări la nivelul intestinului subțire. Prin aceste teste se determină și capacitatea de digestie a pacientului respectiv. Iar pacienta avea și o insuficiență enzimatică. După corectarea acestor tulburări – prin administrarea de B12, administrarea de probiotice în funcție de rezultatul tulpinilor relevate de test – pe o perioadă de trei luni, pacienta a scăpat de simptomele de anxietate. Nu a mai făcut nicio criză de panică. Scaunele sau devenit normale, iar nivelul colesterolului și al trigliceridelor care era crescut, s-a normalizat, de asemenea. Abordarea a inclus și cu o dietă în funcție de calculul nutrițional care corespundea pacientei și care favoriza proliferarea bacteriilor pe care le-am admnistrat cu ajutorul probioticelor. Adică o cantitate mai mare de fibre și excluderea alimentelor din categoria dulciuri rafinate”, a explicat medicul.
ANXIETATEA, DEPRESIA ȘI FLORA INTESTINALĂ
În cât timp se reface echilibrul florei intestinate
Cum recunoști un posibil dezechilibru al florei intestinale înainte de testare
Sunt câteva semne pe care organismul le dă atunci când există o tulburare la nivelul florei intestinale.
- halena (respirația urât mirositoare);
- balonările frecvente însoțite uneori de flatus urât mirositor;
- eructații si pirozix (arsuri);
- greață;
- dureri abdomniale;
- tulburări de tranzit intestinal – scaune diareice sau constipație sau alternanța dintre cele două care, însoțită de dureri abdominale reurente, constituie “sindromul de intestin iritabil”;
- afte bucale sau stomatita aftoasă
- prurit anal și genital;
- disconfort urinar;
- stare de astenie;
- dificultăți de concentare;
- afectarea calității somnului din cauza disconfortului abdominal;
- stare de anxietate indusă de recurența simptomelor;
Medicii de diferite specializări recomandă evaluarea sănătății intestinale ca metodă preventivă, dar mai ales persoanelor care se confruntă cu tulburări digestive, tulburări de tranzit, sindrom de intestin iritabil sau boli intestinale inflamatorii, cum este boala Crohn.