Sunt 5 aspecte de care ar trebui să ții cont atunci când bănuiești că te confrunți cu o alergie alimentară întârziată.
În ultimii ani, a devenit aproape o modă să adopţi, de exemplu, dieta fără gluten, fără ca în spatele acestei decizii să se afle vreo dovadă obiectivă că există o alergie alimentară întârziată la acest complex de proteine.
Iar produsele din grâu, principalele surse de gluten din alimentaţie, nu sunt singurele alimente eliminate din dietă în mod aleatoriu, pe baza unei suspiciuni de alergie alimentară întârziată.
1. Faceţi diferenţa între alergie IMEDIATĂ şi alergie ÎNTÂRZIATĂ
Aproximativ 45% din populație suferă de alergie alimentară întârziată (mediată prin anticorpi IgG/de tip III), în timp ce alergiile imediate (mediate prin anticorpi IgE/de tip I) afectează undeva în jur de 2% din populație. Deși sunt destul de diferite, de cele mai multe ori se face confuzie între cele două tipuri.
Alergiile de tip I duc la reacții imediate, deoarece organismul luptă imediat cu alimentul pe care îl percepe ca fiind un agresor, motiv pentru care reacţii ca vomă, probleme respiratorii sau umflarea feței, apar la numai câteva minute după ingerarea alimentului.
Alergiile de tip III (întârziate) sunt mai greu de identificat pentru că reacțiile imune şi pot apărea şi la trei zile după ingerarea unui aliment. Deşi ele nu pun viaţa în pericol, aşa cum se îmtâmplă în cazul alergiilor imediate, sunt destul de neplăcute, iar pe termen lung pot agrava sau chiar conduce la simptome sau afecţiuni cronice.
2. Învăţăţi să recunoaşteţi simptomele
Simptomele tipice ale alergiilor alimentare întârziate includ sindromul colonului iritabil, balonarea, durerile de cap și migrenele, oboseala, stare de spirit proastă, creștere în greutate, anxietate și iritații ale pielii. Dar aceste simptome pot fi cauzate de foarte multe boli, motiv pentru care nu ar trebui să presupuneţi automat că de vină sunt alegerile alimentare întârziate.
În cazul în care vă confruntaţi cu unul dintre simptomele enumerate este foarte important să mergeți mai întâi la un medic pe care să îl consultaţi şi căruia îi puteţi spune că suspectaţi o alergie alimentară întârziată. Este extrem de important să faceți un control pentru orice alte boli ce pot sta în spatele problemelor dvs. de sănătate, pentru a fi sigur că beneficiați de un tratament corespunzător. La urma urmelor, nu are rost să tratezi o alergie alimentară întârziată dacă vă confruntați cu ceva complet diferit.
3. Ascultați-vă corpul
Ţineţi cont de faptul că doar pentru că unii dintre cunoscuţii dvs. au o alergie alimentară întârziată la o anumită substanţă, asta nu înseamnă că aveţi şi dvs., chiar dacă experimentaţi aceleași simptome. Fiecare organism reacționează în mod diferit la aceleași ingrediente. Potrivit specialiştilor, persoanele care au dezvoltat alergii întârziate au reacții la 4-6 alimente, dar este foarte important să nu generalizăm şi să nu presupunem că dacă aveţi aceleaşi simptome, aţi dezvoltat alergii întârziate la aceleaşi alimente.
Triggeri alergiilor alimentare întârziate sunt unici, aşa cum este ADN-ul. Asta înseamnă că un aliment care declanşează o reacţie la o persoană, poate fi total inofesiv pentru alta, sau că acelaşi simptom poate fi cauzat de două alimente diferite, în cazul a două persoane diferite.
Interesul crescut pentru alergiile întârziate a condus la o percepție greșită a alimentelor trigger. Astfel că foarte multe persoane s-au diagnosticat singure au eliminat din dietă, în mod inutil, diverse alimente. Pe lângă faptul că acest proces de eliminare este unul foarte complicat și consumă foarte mult timp, determinarea cu acuratețe a alimentului trigger este imposibilă.
De exemplu, o persoană care renunţă la pâine poate avea alergie alimentară doar la drojdie, nu şi la gluten sau alte proteine din grâu. Astfel, eliminarea nu este eficientă pentru că, pe de o parte, se privează de elementele nutritive ale pâinii, iar pe de altă parte poate consuma drojdie în alte alimente. În aceeaşi situaţie se află şi persoanele care renunţă la lapte şi produse lactate, pentru că, de exemplu, alergia alimentară se poate constata numai la laptele de vacă sau la brânza de oaie, ceea ce înseamnă că nu trebuie să elimine tot ce înseamnă lapte şi produse lactate.
În general, cei care și-au pus un diagnostic singuri descoperă că vinovate sunt alte alimente decât cele pe care le suspectau ei.
4. Regândiţi-vă stilul de viață
La dezvoltarea alergiilor alimentare întârziate contribuie o multitudine de factori: consumul de alimente procesate, stresul, abuzul de antibiotice sau medicamente, abuzul de băuturi alcoolice. Acești factori au un impact semnificativ asupra stării de sănătate, dar mai ales pot agrava simptomele intoleranțelor alimentare.
Schimbările pozitive cum ar fi consumul de produse proaspete, o dietă sănătoasă, reducerea consumului de băuturi alcoolice și managementul stresului ar putea să diminueze simptomele. Și chiar dacă simptomele nu se vor ameliora, aceste schimbări sunt benefice organismului.
5. Apelaţi la un test de dozare a anticorpilor IgG
Cea mai rapidă şi eficientă manieră de a afla dacă aveţi sau nu alergii alimentare întârziate este efectuarea unui test de sânge prin care este măsurată cantitatea de anticorpi IgG din sânge. Aceasta este singura modalitatea prin care puteţi afla care sunt eventualele alimente “vinovate” şi, prin urmare, de a le elimina temporar din dietă pe toate odată.
IMUPRO este un test de diagnosticare a alergiilor alimentare întârziate dezvoltat de compania germană R-Biopharm, un concept care combină o analiză de sânge complexă pentru identificarea alergiilor alimentare de tip IgG cu o strategie nutriţională personalizată post-testare.
Ţineţi însă cont că orice testare a alergiilor alimentare întârziate şi o eventuală dietă care se impune ulterior trebuie făcute sub îndrumarea unui medic care poate interpreta rezultatele în context dvs. clinic şi vă poate consilia în implementarea dietei.
