Dr. Cristina Popescu, medic de familie, Family Clinic
Nevoile nutriționale ale copiilor reprezintă întotdeauna o prioritate pentru părinți și cu toții știm că alimentele consumate în primii ani de viață le vor influența obiceiurile alimentare ca adulți. Iată de ce este foarte important ca, încă de la o vârstă fragedă, copiii să stabilească relații sănătoase cu mâncarea.
În prezent, obezitatea în rândul copiilor creează o serie de probleme de sănătate care în trecut nu apăreau decât la maturitate. Hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, nivelul crescut al colesterolului, bolile autoimune sunt doar câteva dintre acestea, ca să nu mai vorbim despre impactul psihologic cu consecințe în ceea ce privește stima de sine, imaginea negativă despre propriul corp și depresia din rândul adolescenților și tinerilor afectați de obezitate.
Îngrijorarea crescută a Organizației Mondiale a Sănătății vine ca urmare a statisticilor recente care arată că aproape unul din trei copii și adolescenți americani sunt supraponderali sau obezi – aproape triplu față de procentul din 1963. Tocmai de aceea, apar inițiative ca recenta campanie a primei doamne Michelle Obama, ”Let’s Move”, care militează pentru un prânz mai sănătos în școli, ca parte a eforturilor sale de a trage un semnal de alarmă și de a reduce obezitatea infantilă prin sublinierea ideii că obiceiurile alimentare bune încep de la o vârstă fragedă.
Prin educarea obiceiurilor alimentare ale copiilor noștri și modelarea propriilor noastre comportamente, îi putem ajuta să își mențină o greutate și o creștere normale astfel încât să devină niște adulți sănătoși.
Iată câteva recomăndări simple făcute în diverse ghiduri aprobate de numeroși specialiști din domeniul nutriției și bolilor metabolice.
• Nu vă hrăniți copii excesiv – aportul caloric trebuie adecvat pentru a susține creșterea și dezvoltarea normală;
• Consumați alimente cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, colesterol, sare sau zahăr adăugat;
• Păstrați aportul de grăsimi între 25 și 30% din totalul caloriilor; cele mai multe grăsimi trebuie să provină din surse de acizi grași polisaturați și monosaturați, cum ar fi peștele, nucile și uleiurile vegetale;
• Alegeți o gamă variată de alimente pentru a păstra echilibrul optim între carbohidrați, proteine și alți nutrienți și minerale;
• Consumați cereale integrale/pâine și cereale bogate in fibre, în locul produselor din cereale rafinate;
• Consumați o gamă variată de fructe și legume zilnic, limitând în același timp consumul de suc.
Un alt aspect important de care părinții ar trebui să fie conștienți, în afară de obezitate, sunt alergiile alimentare – ce afectează în mod frecvent copii de toate vârstele și sunt deseori subdiagnosticate sau diagnosticate greșit.
Alergiile alimentare din copilărie se manifestă prin plâns, colici, vomă, diaree, erupții cutanate, eczeme sau congestii respiratorii asemănătoare celor specifice răcelii. Din nefericire, unii copii cu alergii alimentare ajung să se îmbolnăvească destul de grav și nu reușesc să se dezvolte normal dacă alergia nu este identificată și tratată la timp.
Există diferite tipuri de alergii alimentare. Modelul alergiilor alimentare imediate (de tip 1/ IgE mediate) este ușor de recunoscut, deoarece implică simptome imediate și dramatice (ce apar de obicei în primele 20-30 de minute) și sunt corelate cu ingerarea anumitor alimente cum ar fi căpșuni, kiwi, nuci, fructe de mare etc.
Pe lângă acestea, există și alergiile alimentare întârziate (de tip 3/IgG mediate), cu simptome mai puțin evidente, dar care sunt responsabile de traumatisme imune cronice ce deteriorează peretele intestinal și sunt în mod frecvent cauza sindromului de intestin permeabil.
Tiparele alergiilor alimentare întârziate nu sunt atât de evidente și trec, în general, neobservate, cauzând simptome comune, dar a căror cauză nu este corect identificată. Testele alergologice cutanate nu pot identifica acest tip de alergii, la fel cum nu o pot face nici testele RAST sau ELIZA, care indică nivelul anticorpilor IgE.
O mulțime de probleme fizice, comportamentale sau de învățare sunt comune în cazul multor copii. Simptome cum sunt congestia nazală cronică, oboseala, infecții ale urechilor recurente sau amigdalită asociate cu dureri abdominale și alte probleme gastrointestinale, uneori cu episoade de hiperactivitate sau crize de isterie sunt doar câteva din semnele cele mai comune ale acestui tip de alergii.
Alergiile întârziate pot fi detectate prin intermediul unor analize de sânge ce se efectuează în laboratoare specializate. În funcție de numărul de reacții la alimente și de intensitatea acestora, un management adecvat al dietei are rezultate rapide. Astfel, calitatea vieții se îmbunătățește într-un timp relativ scurt, ceea ce îi ajută pe copii să se dezvolte în limite normale.
În concluzie, astăzi prevenția este cu atât mai importantă cu cât posibilitățile în medicina de diagnostic sunt extrem de precise și de specializate. Alimentația sănătoasă a copilului este un instrument puternic, accesibil tuturor părinților și este cel mai important aspect care asigură creșterea și transformarea lor în adulți fericiți și sănătoși, pregătiți pentru provocările vieții.