În prezent, numai în SUA, peste 50 de milioane de persoane, în special femei, sunt afectate de boli autoimune, de la artrită reumatoidă, diabet de tip 1, boli tiroidiene, lupus, psoriazis și până la scleroză multiplă. Pentru că bolile autoimune apar atunci când corpul produce în mod aberant anticorpi pentru a se apăra împotriva unui alergen, a unei toxine, infecții sau chiar a unui aliment, unii specialiști susțin că organismul dă semne cu mult timp înainte de instalarea propriu-zisă a bolii. Astfel, simptome precum balonarea, durerile de cap, astmul, afecțiuni ale pielii, senzația de oboseală sau chiar depresia ar putea fi reacții la o inflamație din organism care, în timp, să conducă la instalarea unei boli autoimune.
Ce sunt bolile autoimune
Bolile autoimune, care pot afecta multe organe, au la bază un răspuns imun cauzat de inflamația sistemică, care determină organismul să-și atace propriile celule. Sistemul imunitar deține un mecanism foarte sofisticat pentru păstrarea în condiții de siguranță a organismului, ceea ce va duce la identificarea tuturor substanțelor străine care intră în corpul tău sau cu care vii în contact. În cazul în care sistemul imunitar consideră ceva periculos, va produce anticorpi pentru a alunga intrușii dăunători. Bolile autoimune apar atunci când corpul tău lucrează din greu pentru a se apăra împotriva a ceva cu potențial periculos, cum ar fi un alergen, o toxină, o infecție sau chiar un aliment, fără a reuși să diferențieze între intrus și celulele proprii, potrivit ziaruldesanatate.ro
Dacă te confrunți cu oricare dintre următoarele simptome sau cu o combinație a acestora, există posibilitatea să suferi de o boală autoimună, potrivit sursei citate.
1. Dureri articulare, dureri musculare, slăbiciune musculară sau tremur.
2.Pierdere în greutate, insomnie, netolerarea căldurii, bătăi rapide ale inimii.
3. Erupții cutanate recurente sau urticarie, sensibilitate la soare, erupții cutanate în formă de fluture pe nas și obraji.
4. Dificultăți de concentrare și atenție.
5. Senzație continuă de oboseală, creșterea în greutate și netolerarea frigului.
6. Căderea sau albirea părului, pete pe piele sau în cavitatea bucală.
7. Dureri abdominale, sângerări sau mucus în scaun, diaree, ulcerații la nivelul gurii.
8. Ochi, gură sau piele uscate.
9. Amorțire sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor.
10. Avorturi spontane sau cheaguri de sânge.
Ce este inflamaţia cronică
În ultimii ani, tot mai multe studii au demonstrat că inflamaţia cronică este un numitor comun în cazul mai multor afecţiuni. Printre acestea se numără bolile inflamatorii intestinale, sindromul de colon iritabil, boala Crohn, migrenele, depresia, sindromul de oboseală cronică, sindromul de malabsorbţie, bolile autoimmune (tiroidita Hashimoto), fibromialgia, diabetul, hipotiroidismul sau dermatita atopică. Oricât de diferite par aceste afecţiuni, oricât de diferite ar fi simptomele şi tratamentul, ele apar mereu însoţite de inflamaţii cronice în organism.
Motivele pentru care inflamaţia cronică poate degenera în atât de multe afecţiuni sunt complexe. Pe scurt însă, explicaţia ar suna cam aşa: din cauza inflamaţiei din organism, glandele suprarenale (adrenale) încep să producă mai mult cortizol, care este necesar pentru a reduce inflamaţia. Efortul constant, susţinut, al acestor glande duce într-un final la epuizarea suprarenală, ceeea ce înseamnă automat şi epuizarea progresivă a fizicului şi psihicului, plus declanşarea diferitelor boli.
Dieta poate declanşa inflamaţie cronică
Cu alte cuvinte, inflamaţia cronică se poate traduce printr-o listă lungă de afecţiuni al căror tratament gravitează încă, pe scară largă, în jurul tratării simptomatice, fără abordarea cauzelor.
Iar specialiştii atrag atenţia că alimentele, respectiv alergiile alimentare ascunse, pot deveni în anumite condiții unul dintre cele mai importante motive (nu singurul însă) pentru declanșarea sau menținerea inflamației cronice. Şi, în consecință, pentru declanșarea și perpetuarea unor simptome cronice. Acest lucru se aplică chiar mai mult atunci când medicul poate exclude alte cauze, cum ar fi infecţiile bacteriene sau virale.
Ce sunt alergiile întârziate şi de ce apar
Alergiile întârziate apar atunci când bariera intestinală este deteriorată, acest lucru permiţând unor alimente incorect metabolizate să treacă în sânge. Situaţie în care sistemul imunitar contraatacă, prin producerea de anticorpi de tip IgG. Aceştia se ataşează la proteinele alimentare şi formează complexe imune, care se răspândesc în organism şi sunt depuse în diverse ţesuturi, pentru a fi mai apoi distruse de celule speciale. Astfel, în organism se elibereză radicali liberi agresivi și alte substanțe a căror acţiune duce în timp la apariția unei inflamaţii cronice.
Cum descoperi alergiile întârziate
Alergiile alimentare ascunse au fost asociate cu unele boli încă din anii 1930. Pe atunci însă, pacienţii studiaţi erau obligaţi să aibă o dietă extrem de restrictivă. Doar carne de miel şi pere, de exemplu, pentru mai multe zile, chiar săptămâni. Apoi, câte un singur aliment adăugat în dietă şi iar câteva zile de aşteptare, pentru a vedea dacă simptomele reapar. Şi tot aşa.
Acum, din fericire, această abordare este depăşită, odată cu apariţia testelor de sânge specifice care pot spune exact care sunt alimentele la care organismul este intolerant. Pentru că a avea o dietă bazată doar pe un singur aliment – apoi pe două, trei şi tot aşa – este nu doar incredibil de dificil, dar şi nesănătos pentru organism. În schimb, testul de sânge ImuPro300, de exemplu, poate testa dintr-un foc 271 de alimente sau componente alimentare, prin dozarea concentrațiilor de anticorpi IgG dezvoltați specific la alimente. Iar astfel, dacă ai într-adevăr o alergie ascunsă la ceva, poţi elimina din dietă doar alimentele incriminate. Iar partea bună este că, de multe ori, nu trebuie să le elimini pentru totdeauna. Ci doar temporar, între 2 şi 12 luni, în funcţie de gravitatea intoleranţei. În plus, rezultatele testului ImuPro300 vin însoţite şi de un plan de dietă individual.