Legătura dintre consumul anumitor alimente și durerile de cap sau migrene s-a făcut demult, dar la modul general. Astfel, de multe ori alimentele incriminate sunt brânza, ciocolata sau vinul, iar mai multe studii au arătat că o dietă săracă în grăsimi sau o dietă din care au fost eliminați unii aditivi alimentari s-au dovedit eficiente în reducerea frecvenței și intensității episoadelor de migrenă. În acest context, în care practic orice aliment s-ar putea face vinovat de declașarea sau agravarea episoadelor de migrenă, se impune o abordare personalizată pentru stabilirea unei diete care să fie parte integrantă în tratamentul acestor afecțiuni, cel puțin în cazul anumitor pacienți.

O echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină din Istanbul a realizat un studiu în care cadrul căruia și-au propus să măsoare impactul unei diete din care au fost eliminate alimentele în cazul cărora s-au identificat valori crescute ale anticorpilor IgG asupra pacieților diagnosticați cu migrenă cu aură. Principala concluzie la care au ajuns este că severitatea și durata episoadelor de migrenă nu s-au redus în urma dietei, dar s-a redus semnificativ frecvența cu care acestea s-au manifestat.

La studiu au participat 30 de persoane, 28 de femei și 2 bărbați, cu vârste cuprinse între 19 și 52 de ani, care au îndeplinit următoarele criterii: s-au confruntat cu cel puțin 4 episoade de migrenă și 4 episoade de dureri de cap pe lună în ultimele luni, și au luat aceeași medicație în ultimele 3 luni.

Cum s-a desfășurat studiul  

Studiul a avut trei etape. În prima etapă, care a durat 6 săptămâni, persoanele selectate au fost rugate să țină un jurnal în care să noteze frecvența și numărul de zile în care s-au confruntat cu dureri de cap, durata în ore a migrenelor și severitatea lor folosindu-se o scară valorică, și informații despre medicamentele pe care le luau. Pe toată perioada desfășurării studiului, pacienților li s-a cerut să nu își schimbe medicația în cazul în care aveau una.

Tot în această etapă, participanții au făcut un test de dozare a anticorpilor IgG care folosește metoda ELISA pentru a se identifica în cazul fiecăruia dintre ei alimentele la care au dezvoltat alergie alimentară întârziată. În cazul celor mai multor pacienți s-au identificat valori mari ale anticorpilor IgG la condimente, semințe și nuci, fructe de mare, amidon și aditivi alimentari. Media alimentelor l-a care s-a înregistrat reacție a fost de 24.  

De precizat că aceste rezultate nu pot fi transferate și generalizate pentru toți pacienții care se confruntă cu migrenă. Identificarea exactă a alimentelor “problemă” trebuie să se facă personalizat pentru fiecare pacient în parte, mai ales că zonele geografice din care provin “dictează” stiluri de alimentație diferite și, prin urmare, rezultatele pot fi diferite chiar și când se studiază grupuri mai mari.     

În a doua etapă, cei 30 de participați au fost împărțiți în două grupuri în mod aleatoriu. Un grup a urmat timp de 6 săptămâni o dietă de eliminare (a alimentelor la care s-au identificat valori peste limită ale anticorpilor IgG), iar celălat grup o dietă de provocare (care conținea alimentele la care s-au identificat valori peste limită ale anticorpilor IgG). Nici participanții la studiu, și nici medicii lor curanți nu au avut acces la rezultatele testului de dozare a anticorpilor IgG și nici nu au știut dacă urmează dieta de eliminare sau pe cea de provocare. Pe parcursul celor 6 săptămâni, participanții la studiu au ținut același jurnal ca în prima etapă.

După cele 6 săptămâni, toți cei 30 de participanți s-au întors pentru două săptămâni la dieta lor obișnuită și nu au mai ținut jurnalul.

Apoi, pentru următoarele 6 săptămâni au revenit la dietă: cei care au ținut dieta de eliminare au urmat dieta de provocare și invers. În acest interval, participanții au ținut jurnalul pentru a monitoriza apariția și durata episoadelor de migrenă.

Cele două diete au fost realizate de un nutritionist pentru a se asigura un echilibru nutritional, și nu au fost diferite din punct de vedere caloric. Participanții nu au mâncat decât alimentele înscrise în planul de alimentație realizat de acesta.

De menționat că toți cei 30 de participanți foloseau medicamente în timpul episoadelor de migrenă, iar 15 dintre ei urmau și un tratament preventiv. Medicația a fost folosită și pe parcursul derulării studiului.  

Rezultatele studiului

Prin compararea datelor colectate pe parcursul celor 3 etape ale derulării studiului, cercetătorii au observat că numărul episoadelor de migrenă și numărul zilelor în care participanții s-au confruntat cu dureri de cap s-a redus semnificativ în perioada de eliminare comparativ cu prima etapa și perioada de provocare. Cu toate acestea, severitatea și durata episodului de migrenă au rămas aproximativ aceleași.

Astfel, numărul zilelor în care au apărut durerile de cap s-au redus de la 10,5 la 7,5, iar numărul episoadelor de migrenă de la 9,0 la 6,2 pe perioadă de 6 săptămâni.

Considerații finale

Există multe situații în care alimentele determină simptome care ar trebui investigate pentru a stabili legătura dintre mâncare și diferite boli, dar în cazul migrenei este evident că nu alimentele reprezintă cauza primară. Cu toate acestea, prin intermediul altor mecanisme, alimentele pot induce sau agrava migrenele. În cazul unor persoane, este suficient să consume ciocolată sau vin roșu pentru declanșarea unui episode de migrenă. În cazul altora, de vină poate fi o combinație de alimente, uneori chiar alimente pe seama cărora nu a fost pusă niciodată vina declanșării migrenelor. De aceea, nu este recomandată adoptarea unei diete generale pentru reducerea impactului migrenelor, ci o dietă personalizată.

În ultimii ani, s-a demonstrat că inflamația de la nivelul organismului joacă un rol important în fiziopatologia migrenei. Dar inflamația poate apărea și că efect al stresului sau efortului fizic prea mare. Când vine însă vorba de inflamația produsă de consumul repetat al alimentelor față de care organismul a dezvoltat alergii alimentare întârziate, markerul care trebuie avut în vedere este valoarea anticorpilor IgG, cu excepția IgG4 care nu are capacitatea de a declanșa inflamație. Determinarea IgG total pentru un număr cât mai mare de alimente este un instrument ideal pentru a detecta alimentele trigger care să permită modificarea dietei pentru a preveni inflamația cronică și, implicit, debutul migrenei la pacienții predispuși la această afecțiune.  

În concluzie, o dietă din care sunt eliminate alimentele la care s-au înregistrat valori peste limită ale anticorpilor IgG poate reprezenta o strategie eficientă pentru reducerea frecvenței episoadelor de migrenă. Cu toate aceasta, din cauza eșantionului mic pe baza căruia a fost realizat acest studiu, se impun cercetări viitoare pentru a determina legătura dintre migrene și alimentele la care organismul a dezvoltat alergie alimentară întârziată.  

Top