Care este legătura dintre alergii și microbiom? Dacă ne gândim că 80% din sistemul imunitar se află în intestin, iar alergiile au la bază o disfuncție a sistemului imunitar, atunci conexiunea devine cât se poate de clară. Iar un test de microbiom poate ghida terapeutul pentru a configura o intervenție precisă și personalizată.
În România, numărul copiilor care dezvoltă boli alergice a crescut în ultimii ani, 35% dintre aceștia dezvoltând sensibilități alimentare, la praf, polen sau păr de animale, ceea ce le poate afecta calitatea vieții, limitându-le activitățile zilnice și expunându-i la reacții severe, precum dificultăți respiratorii, iritații cutanate sau probleme digestive.
Factorii favorizanți sunt multipli, iar cei mai mulți dintre ei nu pot fi controlați. Vestea bună este însă că medicina integrativă, care ține cont de particularitățile fiecărui pacient și îl abordează holistic, propune o strategie promițătoare pentru redobândirea stării de sănătate.
Lupta cu alergiile
Ileana are 10 ani, iar în cazul ei primul episod alergic a survenit înainte de prima aniversare. Pentru ea să ai alergii însemnă pur și simplu că nu poate mânca anumite alimente. Se bucură de înghețata făcută acasă, iar atunci când merge la o petrecere de copii, vine cu mâncarea ei. Nu o deranjează că nu poate merge la restaurant. Elena Vîrlan, mama Ilenei, a învățat să gătească cu ingredientele pe care are voie să le consume, iar mâncarea ei este și gustoasă, și sănătoasă. Iar toată experiența pe care a acumulat-o a împărtășit-o pe pagina de Facebook dedicată: Dieta de rotație – alergii și intoleranțe.
Își dorește însă mai mult pentru fiica ei: să aibă cât mai puține alergii, iar atunci când va deveni adult să nu fie dependentă de anumite tratamente.
”Încă de când s-a născut, Ileana a avut anumite probleme cu pielea, mici reacții pe piele atunci când consumam eu anumite alimente, pentru că o alăptam. Prima reacție alergică gravă a fost la șase luni când i-am dat pentru prima dată lapte de vacă. (…) A fost o reacție severă care a afectat și sistemul respirator, n-a mai putut să respire, a intrat într-o stare de leșin și atunci am ajuns prima dată la spital și s-au pus și diagnosticul de alergie severă la laptele de vacă.
După primul episod alergic, au urmat, din nefericire, alte reacții severe la alimente la care nu se așteptau, precum lintea și năutul, din familia leguminoaselor. Inițial, nu știau că astfel de alimente ar putea declanșa alergii, crezând că doar lactatele, grâul sau ouăle sunt problematice. A urmat o perioadă intensă de investigații medicale, cu vizite constante la specialiști – alergologi, dermatologi, pediatri și gastroenterologi. Abia în jurul vârstei de un an și jumătate, la o clinică din Germania, au reușit să identifice o parte dintre cauzele alergiilor, împreună cu o listă clară de alergeni și măsurile necesare pentru a-i gestiona simptomele. Tratamentul adecvat a dus la ameliorarea problemelor de piele, marcând începutul unui drum lung către recuperare. Primul an și jumătate a fost o luptă continuă, cu numeroase consultații medicale săptămânale și încercări repetate de terapii alternative și metode naturiste, însă fără rezultate concrete până la momentul diagnosticării corecte.
Microbiom și alergii
Raluca Schachter, nutriționist clinic, spune că sunt multe dezechilibre la nivel de microbiom intestinal care pot impacta negativ sistemul imunitar, ceea ce contribuie la dezvoltarea alergiilor.
“E vorba în primul rând de disbioza la nivel de microbiom. Odată bacteriile protectoare benefice devin mult prea puține, ori cantitativ, ori ca diversitate, și nu pot să determine rezistența necesară împotriva celor cu potențial patogen sau care chiar sunt patogene. Și atunci se creează un dezechilibru. Lucrurile pot avansa și pot apărea chiar infecții care creează inflamații. Infecții cu bacterii, cu paraziți, cu ciuperci, cu viruși. Toate acestea creează o inflamație puternică, care alterează stratul protector al intestinelor, și sigur că tot ce înseamnă alergii se exacerbează. Sunt multe mecanisme prin care tot ce înseamnă alergii poate fi mult, mult impactat”, subliniază nutriționistul.
Test de microbiom – un instrument cheie în abordarea terapeutică a alergiilor
În urmă cu 3 ani, Elena Vîrlan a început să colaboreze cu Raluca Schachter, atrasă de abordarea sa integrativă, axată pe identificarea cauzelor profunde ale problemelor de sănătate, nu doar pe tratarea simptomelor.
Una dintre recomandările acesteia a fost efectuarea testului Microbiom MIDI. Privind retrospectiv, Elena consideră că a fost o decizie foarte bună, deoarece rezultatele testului le-au oferit informații valoroase care le-au permis să ajusteze dieta și tratamentele, contribuind astfel la reducerea alergiilor fiicei sale.
Testul a confirmat ceea ce Raluca Schachter suspecta deja: un dezechilibru al microbiomului intestinal, disbioză și permeabilitate intestinală, aspecte care afectau direct sănătatea Ilenei. Pe baza acestor constatări, planul de tratament a fost optimizat, incluzând enzime digestive, prebiotice și probiotice, pentru a sprijini refacerea florei intestinale și întărirea imunității.
“Dacă reușim să reglăm microbiomul, alergiile se vor diminua. Spun asta nu doar pentru că știu de la Raluca Schachter, ci din experiența personală, pentru că primul test de disbioză pe care l-am făcut cu mulți ani în urmă lipseau bacterii bune ca lactobacili, bifidobacili. Era un număr mic, nu lipseau cu desăvârșie. În momentul în care am reușit să repopulăm cât de cât flora, lucrurile s-au îmbunătățit și reacțiile au scăzut. Și văd că tot ce am făcut în acești ani, de fapt, ne-a dus în direcția aceasta. Microbiom MIDI însă e mult mai complex decât dizbiozele pe care le-am făcut și o ajută pe Raluca Schachter să scădă inflamația, să refacă intestinul, să refacă bacteriile bune. Și atunci lucrurile cu siguranță vor sta și mai bine decât acum”, spune încrezătoare mama Ilenei.
Lupta cu statisticile
Studiile arată că o parte dintre alergiile apărute în copilărie se remit pe măsură ce organismul se dezvoltă, însă, în cazul unor alergii specifice, precum cele la nucifere, șansele de dispariție sunt mult mai mici odată ce copilul trece de o anumită vârstă. De asemenea, datele medicale indică faptul că alergiile alimentare din copilărie pot evolua în alergii respiratorii la vârsta adultă, crescând riscul unor afecțiuni cronice precum astmul sau rinită alergică.
Elena Vîrlan și-a propus să se lupte cu aceste statistici. Scopul său este ca, printr-o abordare atentă și personalizată, Ileana să reușească nu doar să își diminueze sensibilitățile, ci și să prevină transformarea acestora în afecțiuni respiratorii severe. Chiar dacă testele medicale vor arăta în continuare valori ridicate pentru anumiți alergeni, mama speră ca fiica sa să ajungă într-un punct în care organismul ei să nu mai reacționeze agresiv, permițându-i să trăiască o viață cât mai aproape de normalitate, fără dependență de anumite tratamente.