Dr. Diana Florentina Popa, medic primar diabet, nutriție, boli metabolice la clinica Dianutrilife din Ploiești, utilizează testul IMUPRO pentru că îi permite o nouă abordare a pacientului când vine vorba de nutriție. Rezultatele testului IMUPRO reprezintă un instrument valoros care îi permite să creeze o dietă personalizată în urmă căreia pacienții săi au obținut rezultate rapide și spectaculoase, recăpătându-și starea de bine.
Vă prezentăm în continuare numai două dintre aceste cazuri, care au fost prezentate și în cadrul evenimentului Zilele Medicale Prahovene.
STUDIU DE CAZ. 10 kilograme în 5 săptămâni. “Mă simt ca la 20 de ani”
Un pacient în vârstă de 60 de ani s-a prezentat la medic după ce în ultimii doi ani se îngrășase 10 kilograme, iar în prezent se confrunta cu 2-3 scaune diareice și mucilaginoase pe zi, și dureri abdominale matinale care îl trezeau din somn la 5 dimineața. În plus, disconfortul abdominal persista pe durata întregii zile. În acest context, pacientul prezenta o axietate legată de tulburările de tranzit și astenie.
Investigațiile medicale clasice – examen coproparazitologic, test HP, analize de sânge – nu au relevat niciun diagnostic. Ulterior a primit diagnosticul de colon iritabil și a urmat un tratament clasic – antispastice, probiotice, sedative/anxiolitice în multiple cure – fără ca simptomele să se amelioreze.
Pacientul a făcut apoi testul Imupro Complete care a evidențiat alergii alimentare întârziate (număr crescut al anticorpilor IgG) în cazul următoarelor alimente: gluten (grâu, alac, spleta, orz, ovăz, secară), usturoi, doradă, hamsie, merluciu, semințe de mac, albuș de ou de găina și prepeliță. În următoarele 5 săptămâni a eliminat din dietă toate alimentele “problemă”, iar pe cele în cazul cărora nu s-au identificat o creștere semnificativă a anticorpilor IgG le-a consumat o dată la 4 zile (principiul rotației alimentelor permise pentru a împiedica dezvoltarea de noi alergii alimentare întârziate). În plus, dieta stabilită de medic a fost una hipocalorică (1.800 de kilocalorii – 55% carbohidrați, 25% lipide și 20% proteine). De asemenea, pacientului i s-au recomandat suplimente alimentare cu scopul de a reface bariera și flora intestinală, în condițiile în care deteriorarea acestora contribuie semnificativ la apariția alergiilor alimentare întârziate și a inflamației cronice.
După numai 5 săptămâni, pacientul a slăbit aproape 10 kilograme, grăsimea corporală s-a redus de la 32,1% la 25,7%, masa musculară a crescut până la 32%, iar evaluările specifice au indicat o vârstă metabolică de 52 de ani. În plus, pacientul a mărturisit că are o stare generală bună, energie și bună dispoziție, iar scaunele se normalizaseră.
După primele 5 săptămăni a urmat, potrivit conceptului Imupro, etapa de provocare în care sunt introduse pe rând (la 4 zile) alimentele “problemă”. În cazul glutenului, doradei și al usturoiului nu au apărut modificări ale stării de sănătate, în schimb reintroducerea oului de găină a readus durerile abdominale și cefalee. S-a ajuns astfel la concluzia că în cazul acestui aliment pacientul prezenta o alergie severă persistentă și trebuia să îl elimine complet din dietă timp de un an.
După 13 săptămâni de la începerea dietei Imupro, pacientul mărturisea că se simte ca la 20 de ani. Mai pierduse 3 kilograme, grăsimea corporală ajunsese la 21,5%, iar vârsta metabolică la 45 de ani.
După 6 luni, pacientul susține că starea generală foarte bună se menține, la fel și greutatea, iar problemele digestive nu au mai reapărut.
STUDIU DE CAZ. Un singur aliment “vinovat” de inflamația cronică cu manifestări gastrointestinale și la nivelul pielii
O pacientă în vârstă de 30 de ani, având o greutate normală, s-a prezentat la medic acuzând sindrom dispeptic, baloare, dureri abdominale și alternanță diaree-constipație. În plus, pacienta se confrunta cu edeme faciale și erupții eritematoase atât la nivel facial, cât și la nivel toracic. Pentru a încerca să rezolve aceste probleme de sănătate cu care se lupta de 5 ani, pacienta a adoptat o dietă restrictivă autoimpusă din care a eliminat pâinea albă, carnea roșie și fructele crude, dar nu a constat nicio ameliorare a simptomelor.
Testul Imupro a relevat în cazul ei alergie alimentară întârziată la gluten (grâu, orz, ovăz, secară), drojdie, nuci și biban.
Medicul a stabilit o dietă echilibrată din punct de vedere caloric (1.400 de kilocalorii, 5 mese) din care au fost eliminate însă alimentele ”problemă”, iar cele premise au fost consummate o data la 4 zile (principiul rotației). De asemenea, pacientei i s-au recomandat administrarea de suplimente pentru refacerea barierei și florei intestinale.
După 5 săptămâni s-a constatat o scădere în greutate de 4 kilograme și o îmbunătățire a vârstei metabolice de la 39 la 36 de ani, dar cel mai important aspect l-a constituit dispariția simptomelor digestive și edemelor. De asemenea, pacienta a mărturisit că are o stare generală foarte bună.
După această perioadă de 5 săptămâni în care au fost excluse alimentele la care s-au înregistrat valori mari ale anticorpilor IgG, pacienta a început provocarea și a reintrodus, rând pe rând, alimentele “problemă”. Singurul aliment consumat în urmă căruia a reapărut simptomatologia a fost drojdia, astfel că pacienta a fost sfătuită să nu o mai consume timp de un an, inclusiv produse precum vinul, oțetul de vin sau berea, care conțin drojdie.
După 13 săptămâni de dietă, vârsta metabolică a scăzut la 33 de ani, iar pacienta declara că îi este foarte bine și va evita drojdia un an pentru a preveni reapariția simptomelor.
Iată cum, printr-o dietă echilibrată și personalizată pe baza rezultatelor testului IMUPRO, procesul inflamator cronic manifestat în acest caz prin sindrom dispeptic, edeme și erupții cutanate a fost stopat și pacientul și-a recăpătat starea de bine, concluzionează dr. Popa.
Ce sunt alergiile alimentare întârziate
Motivele pentru care un aliment poate cauza probleme de sănătate sunt extrem de variate, printre acestea fiind și alergiile alimentare IgE (de tip I ) și alergiile alimentare cu manifestare întârziată, IgG-mediate (de tip III ), la cele din urmă făcându-se referire și prin utilizarea termenului de intoleranțe alimentare. Ce au ambele alergii în comun este implicarea sistemului imunitar, dar există diferențe la nivelul reacțiilor generate.
Alergiile alimentare clasice IgE. În cazul unei alergii clasice de tip I sistemul imunitar produce anticorpi specifici IgE (imunoglobuline din clasa E). Formarea acestor anticorpi este corelată cu o reacție alergică imediată. Simptomele sunt vizibile la intervale de câteva secunde sau minute: inflamație acută, dificultăți de respirație, erupții cutanate, mâncărimi sau chiar șoc anafilactic.
Alergiile alimentare întârziate IgG. În cazul unei alergii alimentare de tip III sistemul imunitar produce anticorpi specifici IgG (imunoglobuline din clasa G). Acești anticorpi conduc la procese inflamatorii. Simptomele pot apărea într-un interval de până la trei zile de la ingerarea alimentului declanșator. Tocmai de aceea este foarte greu de identificat cu precizie care alimente cauzează probleme. Cea mai rapidă și eficientă metodă de identificare a alimentelor care provoacă astfel de reacții este un test de sânge IgG.
Cum funcționează conceptul IMUPRO
Testul ImuPro este disponibil în mai multe variante și este efectuat într-un laborator german de diagnosticare in vitro, într-un mod foarte specializat și profesionist. Laboratorul analizează proba de sânge a pacientului și determină prezența anticorpilor specifici IgG pentru o gamă foarte largă de alimente. Anticorpii sunt detectați datorită abilității lor de a se lega specific de proteinele conținute în 270 de alimente testate.
Pe baza rezultatelor, pacientul primește o strategie nutrițională personalizată care cuprinde 3 etape:
1. Faza de eliminare. Pe durata fazei de eliminare, pot fi consumate toate alimentele pentru care nu s-au determinat niveluri ridicate de anticorpi IgG, prin rotație la 4 zile distanță. Acest lucru asigură prevenirea dobândirii de noi alergii alimentare cu manifestare întârziată și subnutriția. Toate alimentele care generează niveluri crescute de anticorpi IgG vor fi evitate în această primă etapă. Prin evitarea lor, procesele inflamatorii pot fi reduse semnificativ sau chiar stopate.
2. Faza de provocare. După etapa de eliminare, începe dieta de provocare care presupune reintroducerea graduală a alimentelor evitate până atunci, unul câte unul. Faza de provocare este importantă pentru că ajută pacientul să descopere alimentele ”declanșatoare”. Trebuie introdus un singur aliment pentru a putea detecta dacă el este responsabil pentru problemele de sănătate cu care se confruntă pacientul
3. Faza de stabilizare. Pe parcursul etapei de stabilizare, alimentele descoperite în timpul etapei de provocare vor fi evitate pentru cel puțin un an pentru ca anticorpii IgG să se degradeze, iar corpul să își revină. Apoi se poate începe o nouă etapă de provocare. Este foarte probabil să existe unul sau două alimente pe care pacientul va trebui să le evite pe parcursul întregii vieți.