Artrita reumatoidă este o boală autoimună. Asta înseamnă că sistemul imunitar atacă celulele articulațiilor, care se umflă, devin rigide și dureroase. În timp, acest proces deteriorează permanent  articulațiile, cartilajele și oasele. Nu există tratament pentru această afecțiune extrem de dureroasă, dar implementarea unei diete personalizate poate duce la o ameliorare a durerilor și la o îmbunătățire a stării de sănătate, astfel încât persoanele care suferă de această afecțiune să își poată desfășura activitățile zilnice.

Încă nu este foarte clar care sunt factorii declanșatori ai aceste probleme a sistemului imunitar. Specialiștii în sănătate și cercetătorii sugerează că anumite alimente ar putea declanșa sau agrava artrita reumatoidă prin inflamația pe care o generează în organism, iar tot mai multe studii științifice au arătat că alergiile alimentare întârziate ar putea fi asociate cu artrita reumatoidă.           

Conceptul Imupro combină o analiză riguroasă de sânge pentru identificarea alergiilor alimentare întârziate, prin dozarea anticorpilor IgG la peste 270 de alimente, în cea mai extinsă variantă de testare, cu o strategie nutrițională personalizată.  

O dietă personalizată pe baza rezultatelor testului Imupro, din care să fie excluse alimentele procesate incorect de orgasim și împotriva cărora se produc anticorpi IgG, proces care generează inflamație în organism, ar putea contribui la reducerea durerilor provocate de artrita reumatoidă.

Reumatismul, alimentația și disbioza. Concluzii științifice

Reumatismul sau tulburările reumatice sunt afecțiuni care determină dureri cronice, adesea intermitente, care afectează articulațiile, tendoanele, ligamentele, oasele, mușchii și țesutul conjunctiv. Această tulburare include aproximativ 200 de afecțiuni diferite și sunt tot mai multe dovezi că răspunsul inflamator cronic, indus și de disbioza intestinală, poate contribui semnificativ la dezvoltarea bolilor reumatice.

Printre cele mai frecvente tulburări reumatice se numără artrita reumatoidă, spondiloartropatiile (spondilita anchilozantă și artrita psoriazică), artrita idiopatică juvenilă, osteoartrita, polimialgia reumatică, sindromul Sjogren, lupusul, guta, sclerodermia sau artrita infecțioasă.

Pacienții cu boli reumatice simt adesea că există o asociere între alimentele pe care le consumă și gravitatea simptomelor. Într-un studiu făcut pe 300 de pacienți cu artrită reumatoidă, aceștia au fost întrebați despre consumul a 20 de alimente și impactul acestora asupra simptomelor artritei reumatoide. Aproape un sfert din respondenți au declarat că alimente precum afinele și spanacul le ameliorează simptomele, în timp ce sucurile cu zahăr și deserturile le agravau manifestările bolii. Un alt studiu a arătat o ameliorare a simptomelor în cazul pacienților cu artrită reumatoidă care au consumat grăsimi (39%) și pește gras (32%). 

Cu toate acestea, pacienți cu artrită reumatoidă nu sunt încurajați de medici să facă modificări ale dietei zilnice, susținând că nu există suficiente studii științifice care să dovedească eficiența unei diete.  

Pe de altă parte, EULAR (European League Against Reumatism) este de acord că o dietă vegetariană are un impact pozitiv asupra simptomelor pacienților cu artrită reumatoidă.  

O altă abordare în ceea ce privește dieta pacienților cu artrită reumatoidă este postul negru ținut între 7 și 10 zile, menit să reducă inflamația din organism.

Dieta și microbiota intestinală sunt factori care pot influența rezistența peretelui intestinal, integritatea sa funcțională și reglarea permeabilității acestuia. Microbiota intestinală ar putea juca un rol crucial în patogeneza artritei reumatoide, dar până în prezent, nu există dovezi clare care să arate o relație directă între microbiota intestinală și dezvoltarea acestei afecțiuni. Tot ce se știe este că microbiota reglează imunitatea mediată de celulele T și, de aici, ar putea să aibă un rol în dezvoltarea artritei reumatoide.

Alimentele și inflamația cronică

Inflamația cronică poate fi declanșată de alimente. Proteinele sau compușii derivați de proteine ​​care apar în alimente pot modula răspunsul imun al organismului. Sistemul imunitar interpretează proteinele  ​​alimentare sau compuși derivați ca fiind corpuri străine și generează anticorpi IgG specifici, ceea ce induce un proces inflamator continuu. 

Consumul continuu și repetat al acelorași alimente care declanșează reacții de hipersensibilitate mediată de tip IgG poate astfel să mențină inflamațiile silențioase. Hipersensibilitatea alimentară mediată de IgG poate fi, așadar, un factor declanșator pentru dezvoltarea bolilor în care sunt implicate reacții inflamatorii, cum sunt bolile reumatice.

O dietă personalizată, care să excludă alimentele față de care sistemul imunitar produce anticorpi IgG, declanșând și întreținând inflamația cronică, ar putea reduce intensitatea durerilor pacienților cu artrita reumatoidă și alte tulburări reumatice.

Testul Imupro identifică alergiile alimentare întârziate, de tip IgG, iar rezultatele sunt însoțite de o strategie nutrițională personalizată și de o carte de rețete care ajută la o mai bună și eficientă implementare a dietei

Top