0
teste de bine Login/Register

Ce este flora intestinală? Acesta este unul dintre cele mai dezbătute și dinamice subiecte în medicina actuală. Tot mai multe descoperiri și concluzii ale studiilor făcute în ultimii ani vin să ateste un principiu enunțat încă de acum 2.000 de ani, de Hipocrat, care spunea că orice boală începe în intestin. Tehnicile biomedicale de astăzi permit investigarea statusului florei intestinale și obiectivarea cauzelor care declanșează sau agravează o serie largă de afecțiuni, de la boli gastrointestinale la afecțiuni ale pielii și boli neurologice. Iar odată identificată cauza, tratamentul va viza eliminarea sursei problemei, și nu simptomele.  

Tocmai de aceea e foarte important să înțelegem ce este flora intestinală, cum funcționează, dar mai ales cum să citim semnele unui dezechilibru și cum să intervenim pentru corectarea acestuia, în mod țintit. Pentru asta este însă nevoie de o diagnosticare precisă.  

Adela Barbu, biolog cu supraspecializare în microbiologie și doctor în genetică moleculară, a explicat ce este flora intestinală și care este rolul ei în buna funcționare a organismului nostru, dar și cum putem citi semnele unui dezechilibru.  

Ce este flora intestinală? Intestinul reprezintă pentru om ceea ce reprezintă rădăcinile pentru un copac

Pentru a trăi, un copac are nevoie de apă și de lumină. Dar mai ales de rădăcini. Pentru că ele sunt cele care transformă anorganicul în organic, mai exact bacteriile care înconjoară rădăcinile. 

„Mineralele anorganice devin organice grație bacteriilor. Dacă îi tăiem rădăcinile unui copac, acesta moare. Poate să aibă tot soarele și apa de pe planetă. În mod similar, locul prin care corpul nostru asimilează este intestinul. Intestinul este rădăcina omului.  Și spunând asta, am spus totul. Dacă extirpăm bacteriile de la rădăcina unei plante, planta moare. La fel și omul. Putem să extirpăm microbiotul și să îi dăm corpului tot ce are nevoie. El va muri”, explică Adela Barbu.

Flora intestinală. Cum citim semnele unui dezechilibru al microbiotei

Tractul intestinal este colonizat de peste 1.000 de specii bacteriene. Se estimează că numărul total al celulelor bacteriene din intestinul uman (~ 100 de trilioane) depășește numărul total al celulelor de 10 ori și cântăresc între 1,5 – 2 kg. Intestinul are ca principal rol digestia și reabsorbția alimentelor, dar reprezintă în același timp, centrul imunitar al întregului organism. Epiteliul intestinului funcționează ca o barieră de protecție împotriva agenților patogeni externi, context în care microflora intestinală are o importanță majoră în menținerea sănătății organismului.  

Tocmai de aceea este important să știm să citim semnele unui dezechilibru al florei intestinale și apoi să obiectivăm suspiciunile pe baza unor teste de laborator, pentru a identifica și elimina cauza, pe baza unui tratament personalizat.

  1. GURA. Tulburările de microbiom încep din gură, de la microflora bucală. Semnele care apar la nivelul cavității bucale pot fi respirația urât mirositoare sau sângerările gingivale. Inclusiv parodontoza este provocată de bacterii pe care le putem identifica, spune Adela Barbu.
  2. INTESTINUL.  Balonarea și flatulența sunt semne ale unui dezechilbru al florei intestinale. În funcție de cât de repede se instalează disconfortul gastric, îți poți da seama unde sunt problemele, în ce zonă a intestinului, în etajul superior (flora de fermentație), de unde semnalele vin mai repede (30 de minute), sau în etajul inferior (floră de fermentație), situație în care simptomele apar la 2-3 ore după ingestia alimentelor.     
  3. PIELEA. Reprezintă ultima barieră. Atunci când este afectată pielea – neurodermite, psoriazis, eczeme, rozaceea – înseamnă că infecțiile și inflamațiile intestinale sunt atât de puternice încât atacă mai mult decât mucusul, celula intestinală și epiteliul.

Flora intestinală. Obiectivarea dezechilibrului florei intestinale

Tehnologiile biomedicale actuale permit o evaluare a sănătății florei intestinale. Pe baza unor teste specifice de laborator, se poate determina atât calitatea și cantitatea bacteriilor bune, de care depind buna funcționare a organismului, cât și flora patogonă, adică bacteriile rele, care afectează funcțiile intestinului.

Un astfel de test este și FlorInScan, care evaluează 24 de grupuri/specii de bacterii relevante clinic din flora aerobă și anaerobă, fungi și drojdii. În plus, este un test prin care se determină capacitatea de digestie, pH-ul, elastaza pancreatică și prezența unor hemoragii oculte.

Rezultatele testului sunt o componentă importantă a tratamentelor personalizate și preventive în cazul simptomelor sau tulburărilor gastrointestinale de cauză necunoscută, a bolilor de origine alergică ori imunologică sau a celor autoimune. Cu atât mai mult cu cât sunt însoțite de sugestii privind tratamentul, care pot fi interpretate de medici într-un context clinic mai amplu pentru configurarea unui tratament individualizat.

Flora intestinală și emoțiile

Creierul este interfața între fiecare dintre noi și mediul înconjurător, iar intestinul este cel care asigură această comunicare. Este ceea ce se numește axa creier-intestin.  

“Intestinul este impactat de toate emoțiile noastre, iar el dă un răspuns prin producerea de bacterii. De exemplu, produce Escherichia coli, care, la rândul său produce andrenalină. Mediul înconjurător produce stări emoționale. De bine, de rău, de frică, de iubire. Iar asta modifică flora intestinală. Sunt, de exemplu, copii care nu se simt în siguranță pentru că au frica că nu sunt suficient de inteligenți, de rapizi și așa mai departe. Și ei trăiesc cu frică. Iar frica stimulează dezvoltarea de Escherichia coli, care va produce adrenalină, care le `dictează` să facă ceva: să fugă, să atace sau să nu facă nimic (freeze). Așadar, creierul este interfața dintre noi și mediul înconjurător, dar comunicarea, feed-backul este dat de intestin. Creierul dă ordine intestinului ca să se adapteze”, explică Adela Barbu.

Stresul este un alt factor care afectează microbiotul. Starea emoțională de adaptare continuă la mediul înconjurător, o stare de presiune permanentă, nu permite organismului să se refacă în timpul somnului, iar asta afectează întreg organismul. Pentru că în timpul somnului se detoxifiază toate organele, explică Adela Barbu.

Și pentru că emoțiile sunt cele care modulează flora intestinală, pentru menținerea sănătății acesteia, este nevoie să învățăm să gestionăm emoțiile negative, mai atrage atenția specialistul.

“Intestinul are o capacitate extraordinară de refacere, o dată la 36 de ore se înnoiește. Prin emoții pozitive, poți să-ți repari corpul. Sănătatea noastră pleacă de la gândirea noastră, iar gândirea noastră este modulată de flora intestinală”, conchide Adela Barbu.