Balonare. Din totdeaua sau de câțiva ani.Tulburări de tranzit intestinal. Constipație sau diaree. Migrenă. Cu aură sau stări de vomă. Variații inexplicabile în greutate. Retenție de apă. Sunt numai câteva dintre simptomele care indică o stare de inflamație în organism, care în timp poate conduce la instalarea unor afecțiuni grave precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau boli autoimune.
Una dintre cauzele inflamației cronice din organism o reprezintă alimentele pe care le consumăm. Mai exact, reacția pe care organismul nostru o are. Atunci când un aliment nu este bine procesat de organism, fragmente din el trec bariera intestinală și ajung în sânge. Este momentul în care sistemul imunitar se activează și produce anticorpi specifici IgG pentru a anihila aceste “corpuri străine”. Anticorpii IgG se atașează de acești “intruși” formând complexe imune care circulă și se pot depune oriunde în organism, dar mai ales în zonele deja sensibilizate. Acestea sunt alergiile alimetare întârziate sau, mai general spus, sensibilitățile alimentare.
Dr. Cezarina Matei, medic de familie, homeopat, în cadrul clinicii BioLumiMedica din București, vorbește despre rolul identificării alergiilor alimentare întârziate în tratarea unor afecțiuni precum balonarea, tulburările de tranzit intestinal, migrene sau probleme dermatologice, dar și a bolilor inflamatorii precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau bolile autoimune.
Care sunt semnele sau simptomele care conduc un medic de familie la suspiciunea existenței unor sensibilități alimentare?
În primul rând, este vorba de semne care apar cu o anumită regularitate. Pacienți cu simptome digestive care îi însoțesc de o perioadă lungă de timp și au o anumită recurență. De exemplu, pacienți cu balonare, care își amintesc fie că o au din copilărie, fie că a apărut la un moment dat. Și spun că se balonează după fiecare masă sau au zile în care se balonează, și zile în care nu. Apoi, tulburările de tranzit intestinal. Pacienți care au scaune diareice cu o anumită secvențialitate sau chiar în fiecare zi, cum se întâmplă la pacienții care au alergie întârziată la gluten. De asemenea, constipația, în cazul în care este o problemă recurentă.
În afară de simptomele digestive, sunt pacienți care au dureri de cap, cefalee recurentă, și care s-au investigat din punct de vedere neurologic, au făcut examene clinice și paraclinice, dar nu au identificat motivul recurenței acestor dureri de cap.
De asemenea, variațiile inexplicabile în greutate. Pacienții care, într-o anumită perioadă, după 1-2 zile, cântăresc cu 1-1,5kg mai mult, fără să fi mâncat neapărat foarte mult, astfel încât să se justifice această creștere în greutate.
Pacienții care constată că rețin apă. Retenția hidrică are un factor inflamator. Acestea pot fi principalele semne ale unor alergii alimentare întârziate.
Cum identificăm alimentele trigger, care provoacă această inflamație în organism și care pot fi răspunzătoare pentru simptomele enumerate?
Este greu să le identificăm doar fiind atenți la ceea ce mâncăm. Asta pentru că nu avem o dietă monoalimentară. Nu mâncăm într-o zi numai lapte sau numai pâine. Și atunci avem nevoie de un test paraclinic care să obiectiveze acest tip de reacție alergică întârziată, reacții de tip IgG.
Sunt persoane care trec cu vederea simptomele pe care le-ați enumerat sau iau diverse medicamente pentru a estompa neplăcerile create de balonare sau durerile de cap. Care sunt riscurile pe termen lung?
Alergia alimentară întârziată este o afecțiune cronică. Pentru că, de obicei, facem alergie alimentară întârziată la alimente pe care le consumăm cu regularitate. Experiența mea cu pacienți care au făcut testul, arată că 98% dintre ei au valori mari ale anticorpilor IgG fie la alimentele pe care le mănâncă de o perioadă lungă de timp, fie la cele care le plac foarte mult și le consumă cu regularitate. Și atunci, dacă manifestările clinice ale acestei alergii alimentare întârziate sunt foarte frecvente, la un moment dat nici medicamentele care absord gazele nu te mai ajută să îți treacă baloanarea, nici medicamentele inflamatorii nu te mai ajută să îți treacă durerea de cap. Și aceste simptome ajung să facă parte din cotidian.
Mai mult decât atât, acolo unde se produce inflamație cronică, pe lângă simptomele pe care noi le percepem frecvent, se pot instala afecțiuni grave. Poți avea impresia că ai doar balonare, dar ți se modifică structura mucoasei intestinale, poți să faci o boală inflamatorie intestinală, care înseamnă mult mai mult decât faptul că ai diaree și că te doare burta. De acolo se poate produce o malabsorbție de vitamine. Dacă intestinul nu mai funcționează cum trebuie, poți să faci carențe de astfel de substanțe necesare organismului nostru și, ulterior, să dezvolți o patologie mult mai gravă.
Cu ce afecțiuni grave se pot asocia alergiile alimentare întârziate?
În afară de sindromul de instestin iritabil, se pot dezvolta boli autoimune. Rectocolită ulcerohemoragică, boală Crohn sau boli autoimune cu manifestare cutanată, cum este psoriazisul.
La bebelușii și la copiii cu dermatită atopică la care am făcut testul de identificare a alergiilor alimentare întârziate, majoritatea aveau reacție la laptele de vacă și la gluten.
Sunt și alte boli, cu incidență mare, și la care s-a putut face o corelație cu alergiile alimentare întârziate. Patologia troidiană. Tiroida autoimună și sensibilitatea la gluten, de exemplu. Sau endometrioza. O boală a aparatului genital feminin, care pe lângă faptul că dă infertilitate, are niște simptome foarte greu de dus pe termen lung. Pentru că, pe lângă durerea menstruală pe care o au marea majoritate a femeilor, există durere foarte puternică în perioada ovulatorie. Endometrioza se poate localiza și pe vezica urinară și, de aici, decurg alte probleme. Sunt foarte multe patologii care pot să apară din cauza unei inflamații continue în organism.
Cum apar aceste alergii alimentare întârziate?
Din experiența clinică, am observat că apar la pacienții care au avut o injurie la nivel de intestin și care a dus la o permeabilitata a intestinului. Au avut o enterocolită și bacteria respectivă a afectat intestinul, sau au avut paraziți intestinali. Au făcut tratamente cu antibiotice și nu au făcut tratament cu probiotice suficient de mult timp. De obicei, se dă probiotic pe perioada tratamentului cu antibiotic, 5-7 zile, ceea ce este foarte puțin. În urma unei astfel de tratament, flora se perturbă și atunci este bine să luăm probiotic 2 săptămâni, chiar o lună după ce am terminat tratamentul.
Testul Imupro testează și prezența Candida. De ce?
Candida este cunoscută ca fiind o afecțiune ginecologică, dar există și candida sistemică. Se testează pentru că prezența Candidei în intestin modifică absorbția carbohidraților și poate influența felul în care alimentele ne afectează. Și atunci, dacă testul obiectivează Candida trebuie făcut un tratament și pentru asta. Există o legătură între candida și fructoză. Poți să nu ai alergie întârziată la capșune sau la alte fructe, dar dacă ai candida, disconfortul rămâne dacă consumi fruncte. Și atunci trebuie combinată terapia.
În ultima vreme, a început să se vorbească tot mai mult de prevenție. Cum poate fi folosit un test de identificare a alergiilor alimentare întârziate în medicina de prevenție?
Ideal ar fi că o femeie care vrea să devină mămică să își facă testul înainte de rămâne însărcinată. Pentru că IgG-urile se transmit de la mamă la făt. Dacă mama are alergii alimentare întârziate, copilul le va avea pe ale mamei, plus altele în funcție de sensibilitatea lui la anumite alimente pe care o poate dobândi în timp. Dacă mama are alergii, le va avea și copilul. Ideal ar fi ca înainte de sarcină mama să facă testul, să vadă ce alimente nu îi fac bine și, pe parcursul sarcinii, să le evite. Și astfel poți ajuta copilul chiar din viața intrauterină.